Cafeneaua filosofică: Ce a văzut Galileo? Despre telescop, hărți lunare și „privirea expertă” a filosofului naturii

O dezbatere vie despre Sidereus Nuncius / Anunțul stelar al lui Galilei, atingând problema empirismului, a relației dintre observație și teorie, a „privirii experte” a filosofului naturii, precum și a „prezentismului” în istoria științei. Înregistrarea discuției poate fi vizionată aici

Cafeneaua filosofică în 2019

Proiectul cafenelei filosofice continuă și în 2019, iar mai jos găsiți câteva dintre temele de discuție pe care vi le pregătim. Așa cum deja știți, ne întâlnim să vorbim despre cărți – și discutăm informal, cu cărțile în față, despre marile (sau mai micile) întrebări care ne frământă pe toți. Iată ce vom face la următoarele noastre întâlniri:

11 ianuarie
Ce a văzut Galileo? Despre telescop, hărți lunare și „privirea expertă” a filozofului naturii
Vorbitori: Dana Jalobeanu, Grigore Vida; moderator: Ovidiu Babeș
Bibliografie:
– Galileo Galilei, Sidereus Nuncius sau Anunțul stelar, traducere din latină de Gheorghe Stratan, prefață de Franco Giudice, note și postfață de William Shea și Tiziana Bascelli, cronologie, îngrijirea ediției și traducerea prefeței de Smaranda Bratu Elian (București: Humanitas, 2018, colecția „Biblioteca italiană”)
– Massimo Bucciantini, Michele Camerota, Franco Giudice, Galileo’s Telescope: A European Story, translated by Catherine Bolton (Cambridge/MA: Harvard University Press, 2015)
– Lawrence Lipking, What Galileo Saw: Imagining the Scientific Revolution (Ithaca: Cornell University Press, 2014)

25 ianuarie
Prietena noastră filozofia. Ce mai suntem: filozofi sau profesori de filozofie? (filozofie academică versus filozofia pentru toată lumea)
Vorbitori: Gabriel Liiceanu, Dana Jalobeau; moderator: Grigore Vida
Bibliografie:
– Pierre Hadot, „There Are Nowadays Professors of Philosophy, but not Philosophers”, translated by J. Aaron Simmons, notes by Mason Marshall, The Journal of Speculative Philosophy, vol. 19, nr. 3 (2005), pp. 229–237 [Pierre Hadot, Exercices spirituels et philosophie antique (Paris: Albin Michel, 2002), pp. 333–342]
– Gabriel Liiceanu, „Filozofia și paradigma feminină a auditoriului” în Cearta cu filozofia (București: Humanitas, 1992, 1998, 2005)
– Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, ediția a III-a (București: Humanitas, 2016), pp. 18–28 (15 mai 2001), pp. 36–39 (28 mai 2001), pp. 303–309 (3 mai 2002)
– Gabriel Liiceanu, „În loc de prefață: «Mările calde ale vieții»” în Continentele insomniei (București: Humanitas, 2017)

8 februarie
Dreptate și lege în „Antigona”
Vorbitori: Filotheia Bogoiu, Vichi Ciocani; moderator: Grigore Vida
Bibliografie:
– Sophocles, Antigone, translated by Reginald Gibbons and Charles Segal (New York: Oxford University Press, 2003)
– Judith Butler, Antigone’s Claim: Kinship Between Life & Death (New York: Columbia University Press, 2000)
– Aristotel, Retorica, I, 13–15
– Aristotel, Etica Nicomahică, V, 7

22 februarie
Despre post-adevăr
Vorbitori: Iovan Drehe, Grigore Vida; moderator: Ovidiu Babeș
Bibliografie:
– Lee C. McIntyre, Post-Truth (Cambridge/MA: MIT Press, 2018)
– Steve Fuller, Post-Truth: Knowledge as a Power Game (London: Anthem Press, 2018)

 
Intrarea la cafeneaua filosofică este liberă, dar, cum numărul de locuri este limitat, vă rugăm să vă înscrieți trimițând un email la info@lapetitebouffe.ro. De asemenea, dacă doriți acces la bibliografia mai „esoterică” sau mai greu de găsit ne puteți scrie un mesaj pe această pagină (sau pe facebook).

Cafeneaua filosofică: Nietzsche contra Wagner

Istoria unei prietenii și a unei cruciade morale începute inițial în tandem. Friedrich Nietzsche l-a iubit pe Richard Wagner și a crezut în el… și în muzica lui. Wagner a crezut că descoperă în poetica nietzscheană o justificare filosofică a creației sale. Trebuie să începem prin a fi wagnerieni, ne spune Nietzsche în repetate rânduri. Chiar și târziu, după despărțirea definitivă, în cea mai vituperantă critică scrisă vreodată, Nietzsche subliniază:

Dacă în scrierea de față susțin idea că Wagner este dăunător, vreau să menționez totodată și cui este, cu toate acestea, indispensabil: filosofului. În rest, am putea să ne lipsim de Wagner. Filosoful însă nu are dezlegare pentru a-i refuza serviciile. El trebuie să oglindească această conștiință malefică a timpului său și tocmai de aceea trebuie să-și cunoască epoca. Și unde ar putea găsi o călăuză mai competentă pentru labirintul sufletului modern, decât la Wagner, cel mai elocvent cunosctător de suflete? Prin Wagner, modernitatea ne vorbește în graiul ei cel mai intim. (Nietzsche, Cazul Wagner)

Continue reading Cafeneaua filosofică: Nietzsche contra Wagner

Cafeneaua filosofică: Cum ar #rezista Socrate astăzi?

Afis-cafeneaua-filosofica-II.jpgA treia ediție a cafenelei filosofice a fost despre Socrate astăzi. Cum ar #rezista Socrate? Cum ar răspunde provocărilor prezentulu? Putem vorbi despre o misune socratică ce are drept scop deprinderea meseriei de cetățean? Sau, dimpotrivă, pentru Socrate (cel puțin pentru Socratele lu Platon) misiunea filosofului ține de un alt plan decât cel politic?

Pe cele două poziții contrare (de pornire) ale dezbaterii au fost Gheorghe Ștefanov (Universitatea din București) și Iovan Drehe (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare). A moderat Cătălin Cioabă. După cum veți vedea însă în înregistrare, dezbaterea s-a transformat într-o pasionantă discuție, în care s-au adus în discuție numeroase (și suprinzătoare) puncte de vedere, multe la care nu ne-am așteptat atunci când ne-am imaginat scenariul. Mulțumim tuturor participanților pentru implicare și entuziasm (precum și pentru mesajele pe care ni le-au trimis după terminarea discuției).

Socratici?

Iovan Drehe

„E mai bine să fii o ființă umană nesatisfăcută decât un porc satisfăcut; e mai bine să fii un Socrate nesatisfăcut decât un nebun satisfăcut. Iar dacă nebunul sau porcul sunt de altă părere, aceasta se datorează faptului că ei cunosc numai o latură a problemei. Ceilalți sunt conștienți de ambele laturi.”

(J. S. Mill, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, 1994, pp. 22-23)

1659482830_42231fb724_b

Jucându-ne cu sensurile acestui deziderat, am putea să ne gândim că am avea în vedere să fim mai degrabă nesatisfăcuți intelectual decât satisfăcuți trupește. Dar cum să privim referința la Socrate? Pe cât putem să-l cunoaștem din cele scrise de alții precum Platon, Xenofon sau Aristotel despre el? Posibil că pentru el mult mai rău ar fi să fim satisfăcuți din punct de vedere intelectual și, prin urmare moral? Am fi tentați să ne închipuim că, odată ce ne-am interioriza această potențială stare, nu am ajunge cu nimic mai departe de Socrate și de ceea ce ar fi crezut că îl satisface.

               Continue reading Socratici?

Cafeneaua filosofică despre epicureanism și modernitate

greenblattCafeneaua filosofică din 9 noiembrie a propus o dezbatere pe marginea „tezei Greenblatt” (Stephen Greenblatt, Clinamen. Cum a început Renașterea). Ne-am întrebat: a fost epicureanismul ingredientul lipsă din amestecul de substanțe explozive din care s-a născut modernitatea?

Pentru a înțelege mai bine despre ce vorbim, am început cu o discuție despre școala epicureică. Ce înseamnă, de fapt, să fii epicurean? E ușor? E greu? Ne mai putem imagina cum ar fi? Este epicureanismul relevant azi? Ne-ar ajuta etica epicureică? Ce relație există între etica și fizica epicureicilor – pentru Epicur și Lucrețiu? Pentru a răspunde am folosit frumoasa ediție a scrierilor epicureice realizată de Andrei Cornea (Epicur și epicureismul antic, traducere de Andrei Cornea, București 2016).cornea

Au fost multe întrebări pentru o singură seară și, așa cum veți vedea aici, s-au stârnit dezbateri furtunoase.