The Two Cultures II. Despre valoarea personală a culturii

În ceea ce urmează veți găsi vreo două rânduri cu privire la o altă dispută ”culturală”, despre care se spune adesea că o precede pe cea dintre C.P.Snow & Leavis (sau că cea de-a doua descinde din cea dintâi). Disputa despre care voi vorbi are loc prin 1880-1890, în mai multe replici (unele publice și ușor de găsit, altele mai private și cunoscute mai degrabă indirect[1]) între T.H.Huxley și M. Arnold.

Punți între cele două culturi

În seara asta, ca parte a Bucharest Science Festival, Cafeneaua filosofică online găzduiește o discuție despre „cele două culturi”. Cum stau, una față de alta, știința și umanioarele? Ce istorie are sintagma „cele două culturi”? Despre ce este ea de fapt? Despre relația dintre discipline? Despre ce educație? Ce înseamnă, azi, un om educat? Cum … Continue reading Punți între cele două culturi

Cum ajunge știința la public?

În ziua de azi suntem învățați că discursul științific este specializat, esoteric și direcționat precis; că știință se face în revistele „de specialitate” și se discută în interiorul comunităților. În același timp, spațiul public este invadat de discursuri despre știință. De tot mai multe astfel de discursuri, adesea grupate, fără discriminare, în categoria popular science. Când ele sunt, de fapt, foarte diverse.

Alchimia: de la piatra filosofală la știința modernă

Tradiția alchimică este aproape la fel de veche ca filosofia. Avem manuscrise alchimice antice, medievale, renascentiste, moderne, Ele au trezit curiozitatea istoricilor, dar și pe a cercetătorilor și savanților... din toate timpurile. De la Roger Bacon la Francis Bacon, de la Albert cel Mare la Isaac Newton, mulți dintre filosofii de primă mărime au avut … Continue reading Alchimia: de la piatra filosofală la știința modernă

Magic as a historiographic category

Dana Jalobeanu What is Renaissance magic? What connects the seemingly very different enterprises of Marsilio Ficino (De vita libri tres), Cornelius Agrippa, Giordano Bruno (De vinculis), Giovan Battista della Porta (Magia naturalis) and Francis Bacon? In what sense their projects of a natural magic are about the same thing? One proposal to answer this question … Continue reading Magic as a historiographic category

Ioan Petru Culianu, historiography, and the lost dimension of magic

Doina Cristina Rusu The status of magic in the history of philosophy and science is still unclear. For some historians, magic pertains to a different worldview, a premodern one, and it is in opposition with modern science, a worldview still prevalent today. Other historians see not only a continuity between magic and science, but found … Continue reading Ioan Petru Culianu, historiography, and the lost dimension of magic

Filosofia pseudo-științei: de ce credem în bazaconii?

Trăim într-o lume în care informația se propagă cu o viteză amețitoare. Cine mai stă să o verifice? De aceea nici nu e de mirare că suntem bombardați cu știri false, pseudo-explicații și alte bazaconii. Dintre care, multe, iau forma explicațiilor pseudo-științifice. Să fie un semn al autorității de care se (mai)bucură încă știința că … Continue reading Filosofia pseudo-științei: de ce credem în bazaconii?