În scrierile lui Cicero apare de mai multe ori un paradox legat de traducerea filosofică – el, marele traducător, trebuie că a reflectat mult asupra acestei activități – care ar putea fi formulat astfel: cine e interesat de filosofie îi va citi pe filosofi în greacă, nu în traducere latină; cine nu e interesat de … Continue reading Traducerea filosofică: câteva paradoxuri
Să-i ceri unui om de știință să facă filosofia științei seamănă cel mai adesea cu a pune un artist să facă estetică: de altfel, cum ar putea avansa în domeniul lui, dacă s-ar preocupa neîncetat de fundamente? Să-i lăsăm pe savanți să-și vadă de lucru și să ne uităm cu un ochi filosofic la ceea ce ei fac. În ce mă privește, mereu mi s-a părut că din bagajul cu care omul de știință pleacă să cerceteze natura fac parte câteva idei pe cât de luminoase, pe atât de tradiționale: că realitatea așteaptă să fie descoperită, că există o ordine rațională a lucrurilor și că, prin urmare, adevărul poate fi, încetul cu încetul, atins.
Mâine, de la ora 20, pe zoom, Mihai Maci, Dana Jalobeanu și Grigore Vida discută despre reîntemeirile filosofiei în modernitate, cu referire specială la Descartes și pretenția lui de a reclădi filosofia de la zero.
Înregistrarea discuției de vinerea trecută este acum pe youtube și poate fi vizionată aici. Un dialog între Ciprian Mihali, Mihai Maci și Dana Jalobeanu despre „reziliență” și „antifragilitate”, despre cum situațiile de criză stimulează creativitatea, iar societățile se refac după dezastre prin coagularea în jurul unor valori.
Vești bune: avem canal de youtube. Primul video postat este înregistrarea discuției de vinerea trecută, cu titlul: Seneca și Epicur în carantină. Acutalitatea exercițiilor spirituale (și poate fi vizionat aici). Au participat Andrei Cornea, Dana Jalobeanu, Grigore Vida și comunitatea formată în jurul „Cafenelei filosofice”. Spre deosebire de întâlnirile de la Le petite bouffe, unde locurile … Continue reading Cafeneaua filosofică în format online: Seneca și Epicur în carantină. Actualitatea exercițiilor spirituale
Zilele astea s-ar putea să vă fie teamă. Teamă pentru cei dragi. Teamă pentru siguranța personală. Teamă de știrile rele. Teamă de ziua de mâine. Teamă de necunoscut. S-ar putea să vă înfuriați citind despre greșelile făcute în sistemul de sănătate; sau despre încă o afacere făcută de cineva pe spinarea celorlalți. S-ar putea să … Continue reading Seneca și Epicur în carantină. Actualitatea exercițiilor spirituale
Reluăm Cafeneaua filozofică într-un moment când este poate cea mai mare nevoie de filozofie. Trăim vremuri care vor schimba viziunea asupra lumii și în care vor repuse toate marile întrebări filozofice și teologice, de la „Ce este omul?“ și până la problema lui Dumnezeu și a originii răului.
Cafeneaua filozofică de vinerea aceasta (6 martie) îi va avea ca vorbitori pe Cătălin Pavel și Dana Jalobeanu, moderați de Grigore Vida. Pornind de la cartea lui Cătălin Pavel, Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal (Humanitas, 2019), vor fi discutate câteva teme de epistemologia arheologiei și se va încerca să se găsească un răspuns … Continue reading Cafeneaua filozofică de vineri seara: Cum devin obiectele informații? Metamorfozele raționamentului arheologic
Cum devin obiectele informații? Metamorfozele raționamentului arheologic
Vorbitori: Cătălin Pavel, Dana Jalobeanu; moderator: Grigore Vida
Lucrarea Matematica zeilor și algoritmii oamenilor de Paolo Zellini [1] permite mai multe niveluri de lectură: istorică, de interpretare culturală și filosofică a matematicii, precum și unul prin reconstrucția unei posibile teorii implicite cu privire la evoluția numerelor. În acest text schițez o teorie a evoluției numerelor prin procese de selecție. O astfel de interpretare este o variantă a abordării constructiviste în matematică, prin care se atribuie „preeminență tocmai procesului [de calcul] care părea exterior vocației abstracte a matematicii” (p. 9).
