Cafeneaua filozofică de vineri seara: Cum devin obiectele informații? Metamorfozele raționamentului arheologic

Cafeneaua filozofică de vinerea aceasta (6 martie) îi va avea ca vorbitori pe Cătălin Pavel și Dana Jalobeanu, moderați de Grigore Vida.

Pornind de la cartea lui Cătălin Pavel, Arheologia iubirii. De la Neanderthal la Taj Mahal (Humanitas, 2019), vor fi discutate câteva teme de epistemologia arheologiei și se va încerca să se găsească un răspuns la întrebări precum:

  • Cum devin obiectele informații?
  • Care sunt pașii raționamentului arheologic?
  • Pe ce se bazează arheologul în munca sa de „reconstituire”?
  • Cum obținem cunoașterea înmagazinată în obiecte?
  • Ce înseamnă dovadă (evidence) în științele istorice?

Pe lângă volumul lui Cătălin Pavel, se poate citi, ca pregătire pentru întâlnire, și recenzia scrisă de Dana Jalobeanu și publicată pe blogul nostru (aici).

Programul pe martie al Cafenelei filozofice de vineri seara

6 martie

Cum devin obiectele informații? Metamorfozele raționamentului arheologic

Vorbitori: Cătălin Pavel, Dana Jalobeanu; moderator: Grigore Vida

Bibliografie:

  • Cătălin Pavel, Arheologia iubirii: De la Neaderthal la Taj Mahal, Humanitas, București, 2019

 

20 martie

Nietzsche și moartea lui Dumnezeu

Vorbitori: George Bondor, Cătălin Cioabă; moderator: Grigore Vida

Bibliografie:

  • Friedrich Nietzsche, Știința voioasă, traducere de Liana Micescu și Simion Dănilă, Humanitas, București, 2013, 2019
  • Martin Heidegger, „Nietzsches Wort «Gott ist tot»“, în Holzwege, Vittorio Klostermann, Frankfurt am Main, 1994, pp. 209–267 (sau Gesamtausgabe, vol. 5)

Evoluția numerelor: note de lectură la o carte de Paolo Zellini

Virgil Iordache

Lucrarea Matematica zeilor și algoritmii oamenilor de Paolo Zellini [1] permite mai multe niveluri de lectură: istorică, de interpretare culturală și filosofică a matematicii, precum și unul prin reconstrucția unei posibile teorii implicite cu privire la evoluția numerelor. În acest text schițez o teorie a evoluției numerelor prin procese de selecție. O astfel de interpretare este o variantă a abordării constructiviste în matematică, prin care se atribuie „preeminență tocmai procesului [de calcul] care părea exterior vocației abstracte a matematicii” (p. 9).

Schița reconstrucției unei teorii a evoluției numerelor

Unitatea selecției în acest procese de evoluție este proiectul de calcul, iar numărul îl putem defini ca fiind o variabilă de producție într-un proiect de calcul. Statutul ontologic al numerelor este același indiferent de tipul de numere (iraționale, naturale, etc), toate fiind construite. Numărul este o variabilă de producție într-un proiect de construire a lui prin calcul. Construirea face apel atât la regiunea mentală, cât și la cea externă prin algoritmii de calcul și calculul efectiv: “un număr există numai dacă este construit” (p. 9), “logica nu e suficientă pentru a fundamenta o ontologie a obiectelor abstracte” (p. 13), “Numerele care există, dar care nu pot fi calculate nu au aceeași realitate ca numele calculate de mașină.“ (p. 150). “Eficiența [calculului] ar trebui să intre între presupozițiile necesare pentru a fundamenta o ontologie a numerelor.” (p. 161)

Numerele sunt în mod derivat și obiecte reale rezultate prin reificarea variabilelor de producție din proiecte de calcul, iar conceptele de număr evoluează pentru a da seamă de această realitate. “În general, matematica nu se ocupă cu calcularea numerelor – nici mari, nici mici” (p. 137), ea se ocupă însă cu numerele ca obiecte, cu rezultatul reificării variabilelor de producție din proiectele de calcul, iar din punct de vedere al fundamentelor și cu conceptele de număr. Continue reading Evoluția numerelor: note de lectură la o carte de Paolo Zellini

Cafeneaua filozofică din 28 februarie

Ne suntem unul altuia un teatru…: Seneca, Scrisori către Lucilius

Vorbitori: Ioana Costa și Dana Jalobeanu; moderator: Grigore Vida

Bibliografie:

  • Seneca, Epistole către Lucilius, Polirom, Iași, 2007, vol. I (studiu introductiv: „Epistolografia antică”), vol. II, 2008 (studiu introductiv: „Epistolarul senecan”); Scrisori către Lucilius, Editura Seneca, București, 2013
  • Seneca, Rămâi cu bine. Scrisori către Lucilius [selecţiuni], audiobook, lectura Victor Rebengiuc, 2013
  • Carol Poster, Linda C. Mitchell (eds.), Letter-Writing Manuals and Instruction from Antiquity to the Present: Historical and Bibliographic Studies, University of South Carolina Press, Columbia, 2007

Pentru a participa la eveniment vă rugăm să trimiteți un email pe adresa: info@lapetitebouffe.ro

Programul pe februarie al Cafenelei filozofice de vineri seara

14 februarie

Noica despre Menon de Platon

Vorbitori: Ștefan Vianu, Grigore Vida; moderator: Filotheia Bogoiu

Bibliografie:

  • Platon, Menon, traducere de Liana Lupaș și Petru Creția, în Platon, Opere, vol. II, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976, pp. 373–428, sau în Opere complete, vol. II, Humanitas, București, 2002, pp. 26–73
  • Constantin Noica, „Interpretare la Menon”, în Constantin Noica, Interpretări la Platon, Humanitas, București, 2019, pp. 194–218

 

28 februarie

Ne suntem unul altuia un teatru…: Seneca, Scrisori către Lucilius

Vorbitori: Ioana Costa și Dana Jalobeanu; moderator: Grigore Vida

Bibliografie:

  • Seneca, Epistole către Lucilius, Polirom, Iași, 2007, vol. I (studiu introductiv: „Epistolografia antică”), vol. II, 2008 (studiu introductiv: „Epistolarul senecan”); Scrisori către Lucilius, Editura Seneca, București, 2013
  • Seneca, Rămâi cu bine. Scrisori către Lucilius [selecţiuni], audiobook, lectura Victor Rebengiuc, 2013
  • Carol Poster, Linda C. Mitchell (eds.), Letter-Writing Manuals and Instruction from Antiquity to the Present: Historical and Bibliographic Studies, University of South Carolina Press, Columbia, 2007

Cafeneaua filozofică de vineri seara. Mihail Radu Solcan: Jurnalul unui spirit liber

O discuție între Mircea Flonta și Constantin Vică, moderată de Grigore Vida, despre profesorul Mihail Radu Solcan și recent apărutul său Jurnal. A fost evocată personalitatea acestui spirit enciclopedic, prea puțin cunoscut publicului, și s-au dezbătut câteva dintre temele care l-au preocupat, precum dreptul de proprietate intelectuală sau limitările marilor curente în care e scindată filozofia contemporană (analitic/continental).

Înregistrarea poate fi vizionată aici.

Cafeneaua filozofică de vineri seara. Mihail Radu Solcan: Jurnalul unui spirit liber

Vineri, 24 ianuarie, la ora 18.30, reluăm întâlnirile din seria Cafeneaua filozofică cu o discuție volumul Mihail Radu Solcan, Vremuri noi, vremuri vechi. Jurnal 2007–2010, Art, București, 2019. Ca invitați îi vom avea pe cei doi editori ai cărții, Mircea Flonta și Constantin Vică.

Un portret al profesorului Solcan, scris de Constantin Vică, poate fi citit aici, laolată cu câteva fragmente din volum.

Pentru a participa la eveniment vă rugăm să trimiteți un email pe adresa: info@lapetitebouffe.ro