Poveștile științei moderne

Dana Jalobeanu

(Lawrence Lipking, What Galileo Saw. Imagining the Scientific Revolution, Ithaca: Cornell University Press, 2014)

Când începe Revoluția Științifică? Dacă ceea ce căutăm este un debut spectaculos, un eveniment fondator și cu consecințe radicale, sau o poveste care să ne aprindă imaginația, atunci publicarea, în Martie 1610 a unul mic tratat, intitulat simplu Mesagerul stelar (sau, după alții Mesajul venit din stele, sintagma latină Sidereus nuncius permițând ambele traduceri) poate fi un bun candidat. Și acesta este evenimentul pe care ni-l propune Lawrence Lipking într-una dintre cele mai recente și cele mai provocatoare cărți pe această temă, mult discutată, a Revoluției Științifice. Continue reading Poveștile științei moderne

Ochiul, lentila și imaginea: fabuloasa poveste a instrumentului cu care începe lumea modernă

Dana Jalobeanu

(Massimo Bucciantini, Michele Camerota, Franco Giudice, Galileos Telescope: A European Story, translated by Catherine Bolton, Cambridge/MA: Harvard University Press, 2015)

În noaptea de 7 ianuarie 1610, Galileo Galilei face o mare descoperire. O descoperire care îl trimite pe o traiectorie nebănuită. Timp de o săptămână, în acele prime zile din ianuarie, Galileo se angajează în cel mai fenomenal program de cercetare (și descoperire) pe care l-a trăit cineva vreodată. La capătul acestor nopți febrile, cerul înstelat de de-asupra noastră se schimbă iremediabil, ca și știința cerului (astronomia) și știința în genere. Se schimbă și viața descoperitorului: profesorul de matematică își părăsește catedra de la Padova (și studenții) pentru a deveni filosof de curte al marelui duce al Toscanei, și, probabil, cel mai cunoscut autor științific al Europei. Când descoperirile acelei săptămâni sunt în sfârșit publicate, în martie 1610, volumul care le conține este considerat suficient de important pentru a fi trimis pe canale diplomatice suveranilor Europei. La Londra, Roma, Paris și Praga se află în decurs de câteva zile că Galileo Galilei, matematician (și filosof) florentin a văzut pe cer, cu ajutorul unui instrument miraculos, lucruri pe care nu le-a mai văzut nimeni, niciodată. Continue reading Ochiul, lentila și imaginea: fabuloasa poveste a instrumentului cu care începe lumea modernă

Cafeneaua filosofică în 2019

Proiectul cafenelei filosofice continuă și în 2019, iar mai jos găsiți câteva dintre temele de discuție pe care vi le pregătim. Așa cum deja știți, ne întâlnim să vorbim despre cărți – și discutăm informal, cu cărțile în față, despre marile (sau mai micile) întrebări care ne frământă pe toți. Iată ce vom face la următoarele noastre întâlniri:

11 ianuarie
Ce a văzut Galileo? Despre telescop, hărți lunare și „privirea expertă” a filozofului naturii
Vorbitori: Dana Jalobeanu, Grigore Vida; moderator: Ovidiu Babeș
Bibliografie:
– Galileo Galilei, Sidereus Nuncius sau Anunțul stelar, traducere din latină de Gheorghe Stratan, prefață de Franco Giudice, note și postfață de William Shea și Tiziana Bascelli, cronologie, îngrijirea ediției și traducerea prefeței de Smaranda Bratu Elian (București: Humanitas, 2018, colecția „Biblioteca italiană”)
– Massimo Bucciantini, Michele Camerota, Franco Giudice, Galileo’s Telescope: A European Story, translated by Catherine Bolton (Cambridge/MA: Harvard University Press, 2015)
– Lawrence Lipking, What Galileo Saw: Imagining the Scientific Revolution (Ithaca: Cornell University Press, 2014)

25 ianuarie
Prietena noastră filozofia. Ce mai suntem: filozofi sau profesori de filozofie? (filozofie academică versus filozofia pentru toată lumea)
Vorbitori: Gabriel Liiceanu, Dana Jalobeau; moderator: Grigore Vida
Bibliografie:
– Pierre Hadot, „There Are Nowadays Professors of Philosophy, but not Philosophers”, translated by J. Aaron Simmons, notes by Mason Marshall, The Journal of Speculative Philosophy, vol. 19, nr. 3 (2005), pp. 229–237 [Pierre Hadot, Exercices spirituels et philosophie antique (Paris: Albin Michel, 2002), pp. 333–342]
– Gabriel Liiceanu, „Filozofia și paradigma feminină a auditoriului” în Cearta cu filozofia (București: Humanitas, 1992, 1998, 2005)
– Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, ediția a III-a (București: Humanitas, 2016), pp. 18–28 (15 mai 2001), pp. 36–39 (28 mai 2001), pp. 303–309 (3 mai 2002)
– Gabriel Liiceanu, „În loc de prefață: «Mările calde ale vieții»” în Continentele insomniei (București: Humanitas, 2017)

8 februarie
Dreptate și lege în „Antigona”
Vorbitori: Filotheia Bogoiu, Vichi Ciocani; moderator: Grigore Vida
Bibliografie:
– Sophocles, Antigone, translated by Reginald Gibbons and Charles Segal (New York: Oxford University Press, 2003)
– Judith Butler, Antigone’s Claim: Kinship Between Life & Death (New York: Columbia University Press, 2000)
– Aristotel, Retorica, I, 13–15
– Aristotel, Etica Nicomahică, V, 7

22 februarie
Despre post-adevăr
Vorbitori: Iovan Drehe, Grigore Vida; moderator: Ovidiu Babeș
Bibliografie:
– Lee C. McIntyre, Post-Truth (Cambridge/MA: MIT Press, 2018)
– Steve Fuller, Post-Truth: Knowledge as a Power Game (London: Anthem Press, 2018)

 
Intrarea la cafeneaua filosofică este liberă, dar, cum numărul de locuri este limitat, vă rugăm să vă înscrieți trimițând un email la info@lapetitebouffe.ro. De asemenea, dacă doriți acces la bibliografia mai „esoterică” sau mai greu de găsit ne puteți scrie un mesaj pe această pagină (sau pe facebook).

Cafeneaua filosofică: Nietzsche contra Wagner

Istoria unei prietenii și a unei cruciade morale începute inițial în tandem. Friedrich Nietzsche l-a iubit pe Richard Wagner și a crezut în el… și în muzica lui. Wagner a crezut că descoperă în poetica nietzscheană o justificare filosofică a creației sale. Trebuie să începem prin a fi wagnerieni, ne spune Nietzsche în repetate rânduri. Chiar și târziu, după despărțirea definitivă, în cea mai vituperantă critică scrisă vreodată, Nietzsche subliniază:

Dacă în scrierea de față susțin idea că Wagner este dăunător, vreau să menționez totodată și cui este, cu toate acestea, indispensabil: filosofului. În rest, am putea să ne lipsim de Wagner. Filosoful însă nu are dezlegare pentru a-i refuza serviciile. El trebuie să oglindească această conștiință malefică a timpului său și tocmai de aceea trebuie să-și cunoască epoca. Și unde ar putea găsi o călăuză mai competentă pentru labirintul sufletului modern, decât la Wagner, cel mai elocvent cunosctător de suflete? Prin Wagner, modernitatea ne vorbește în graiul ei cel mai intim. (Nietzsche, Cazul Wagner)

Continue reading Cafeneaua filosofică: Nietzsche contra Wagner

Cafeneaua filosofică: Cum ar #rezista Socrate astăzi?

Afis-cafeneaua-filosofica-II.jpgA treia ediție a cafenelei filosofice a fost despre Socrate astăzi. Cum ar #rezista Socrate? Cum ar răspunde provocărilor prezentulu? Putem vorbi despre o misune socratică ce are drept scop deprinderea meseriei de cetățean? Sau, dimpotrivă, pentru Socrate (cel puțin pentru Socratele lu Platon) misiunea filosofului ține de un alt plan decât cel politic?

Pe cele două poziții contrare (de pornire) ale dezbaterii au fost Gheorghe Ștefanov (Universitatea din București) și Iovan Drehe (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare). A moderat Cătălin Cioabă. După cum veți vedea însă în înregistrare, dezbaterea s-a transformat într-o pasionantă discuție, în care s-au adus în discuție numeroase (și suprinzătoare) puncte de vedere, multe la care nu ne-am așteptat atunci când ne-am imaginat scenariul. Mulțumim tuturor participanților pentru implicare și entuziasm (precum și pentru mesajele pe care ni le-au trimis după terminarea discuției).

Socrate, necunoscutul din noi

Dana Jalobeanu

(Alexander Nehamas, The Art of Living. Socratic Reflections from Plato to Foucault, University of California Press, 1998)

NehamasÎmi aduc aminte prefect unde am citit pentru prima dată cartea lui Alexander Nehamas. Am descoperit-o din întâmplare în biblioteca Institutului Warburg prin care colindam în căutarea unor alte cărți. Imaginați-vă un labirint pe patru etaje în care cărțile sunt catalogate straniu, pe subiecte de cercetare (nu pe domenii, nici pe autori). Tocmai pentru a prilejui cititorului norocos genul de descoperire despre care vreau să vă vorbesc. Cred că era o seară de septembrie când mi-am adus din bibliotecă un teanc de cărți în biroul comun de la etajul întâi, unde aveam o masă aflată în fața ferestrei care se deschidea spre Woburn Square. Mirosea, ca peste tot în clădire, a lemn și a carte veche, uneori și a cafea solubilă ieftină și (pentru că fereastra era mereu deschisă) a toamnă. Teancul de pe masa mea era considerabil, vag circumscris subiectului care mă interesa atunci: „moștenirea” stoică a Renașterii. Continue reading Socrate, necunoscutul din noi

A Compassionate Philosophy: Medical Ethics in the Hellenistic Tradition (Stoics, Epicureics and Skeptics)

Dana Jalobeanu

(Martha C. Nussbaum, The Therapy of Desire. Theory and Practice in Hellenistic Ethics, Princeton University Press, 1994)

nussbaumIt is a pleasure to revisit old favorites. I liked Marta Nussbaum’s book at the first reading. I like it even more today, more than two decades after it was published. It is a good introductory book; and I am sure many of you will agree with me that it is the perfect book to teach to students (whether you teach ethics, history of philosophy, or philosophy 101). Imagine what it is to teach the history of Hellenistic ethics in a way that makes it immediately relevant to our students of today. In fact, in many universities this model has caught up a while ago (partly precisely because of this book). But I am coming from a university where history of philosophy (ethics included) is still history of philosophy. Continue reading A Compassionate Philosophy: Medical Ethics in the Hellenistic Tradition (Stoics, Epicureics and Skeptics)