Socratici?

Iovan Drehe

„E mai bine să fii o ființă umană nesatisfăcută decât un porc satisfăcut; e mai bine să fii un Socrate nesatisfăcut decât un nebun satisfăcut. Iar dacă nebunul sau porcul sunt de altă părere, aceasta se datorează faptului că ei cunosc numai o latură a problemei. Ceilalți sunt conștienți de ambele laturi.”

(J. S. Mill, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, 1994, pp. 22-23)

1659482830_42231fb724_b

Jucându-ne cu sensurile acestui deziderat, am putea să ne gândim că am avea în vedere să fim mai degrabă nesatisfăcuți intelectual decât satisfăcuți trupește. Dar cum să privim referința la Socrate? Pe cât putem să-l cunoaștem din cele scrise de alții precum Platon, Xenofon sau Aristotel despre el? Posibil că pentru el mult mai rău ar fi să fim satisfăcuți din punct de vedere intelectual și, prin urmare moral? Am fi tentați să ne închipuim că, odată ce ne-am interioriza această potențială stare, nu am ajunge cu nimic mai departe de Socrate și de ceea ce ar fi crezut că îl satisface.

               Continue reading Socratici?

A Compassionate Philosophy: Medical Ethics in the Hellenistic Tradition (Stoics, Epicureics and Skeptics)

Dana Jalobeanu

(Martha C. Nussbaum, The Therapy of Desire. Theory and Practice in Hellenistic Ethics, Princeton University Press, 1994)

nussbaumIt is a pleasure to revisit old favorites. I liked Marta Nussbaum’s book at the first reading. I like it even more today, more than two decades after it was published. It is a good introductory book; and I am sure many of you will agree with me that it is the perfect book to teach to students (whether you teach ethics, history of philosophy, or philosophy 101). Imagine what it is to teach the history of Hellenistic ethics in a way that makes it immediately relevant to our students of today. In fact, in many universities this model has caught up a while ago (partly precisely because of this book). But I am coming from a university where history of philosophy (ethics included) is still history of philosophy. Continue reading A Compassionate Philosophy: Medical Ethics in the Hellenistic Tradition (Stoics, Epicureics and Skeptics)

Cafeneaua filosofică despre epicureanism și modernitate

greenblattCafeneaua filosofică din 9 noiembrie a propus o dezbatere pe marginea „tezei Greenblatt” (Stephen Greenblatt, Clinamen. Cum a început Renașterea). Ne-am întrebat: a fost epicureanismul ingredientul lipsă din amestecul de substanțe explozive din care s-a născut modernitatea?

Pentru a înțelege mai bine despre ce vorbim, am început cu o discuție despre școala epicureică. Ce înseamnă, de fapt, să fii epicurean? E ușor? E greu? Ne mai putem imagina cum ar fi? Este epicureanismul relevant azi? Ne-ar ajuta etica epicureică? Ce relație există între etica și fizica epicureicilor – pentru Epicur și Lucrețiu? Pentru a răspunde am folosit frumoasa ediție a scrierilor epicureice realizată de Andrei Cornea (Epicur și epicureismul antic, traducere de Andrei Cornea, București 2016).cornea

Au fost multe întrebări pentru o singură seară și, așa cum veți vedea aici, s-au stârnit dezbateri furtunoase.

Aventură și cercetare

Ana Petrache

(Olivier Roy, En quête de l’Orient perdu, Seuil, 2014)

OrientSunt în aeroport în Geneva mă îmbarc către București, pe drum mi-am luat ceva de citit : Olivier Roy, En quête de l’Orient perdu, un interviu între profesorul Oliver Roy de la European University Institut din Florența și Jean-Louis Schlegel, filosof și sociolog al religiei, cunoscut pentru traducerile sale în franceză ale lui Carl Schmitt. Numele lui Oliver Roy este sinonim în Franța cu o anumită încercare de a înțelege islamul plecând de la o analiză sociologică și antropoligică. L’Échec de l’Islam politique, (Paris, Le Seuil, 1992), L’Islam mondialisé, (Paris, Le Seuil, 2002), La Sainte ignorance. Le temps de la religion sans culture, (Paris, Le Seuil, 2008) sau Islam et Occident, (Paris, Éditions sonores De Vive Voix, 2005)  sunt doar câteva dintre cărțile care l-au făcut celebru pe Olivier Roy atât în Franța dar și în mediu anglofon. Cărțile sale reunesc analize politice și sociologice, cu observații și anchete de teren, scriitura sa este în același timp bine documentată și inteligentă, punând sub semnul întrebării ideile de-a gata.

En quête de l’Orient perdu este însă o carte de memorii, o carte în care Olivier Roy ajuns la 69 de ani își rememorează aventurile tinereții. Înainte de a fi un cercetător, un om al bibliotecii și al profesoratului Roy a visat să fie explorator. Continue reading Aventură și cercetare

Rețeta păstrării optimismului într-o lume aparent nebună

iȘAL

(Hans Rosling, Factfulness: Ten Reasons We’re Wrong about the World – And Why Things are Better than You Think, 2018)

34890015

Pentru a începe seria de recenzii m-am hotărât  sa vorbesc despre cartea lui Hans Rosling. M-ar mira să nu fi auzit până acum de Hans Rosling, deoarece prezentările lui din cadrul conferințelor TED au fost foarte vizionate iar vocea sa, și intensitatea prezentărilor, rămân adanc înfipte în mintea ascultătorului. În 2017, în urma unui cancer, Hans Rosling, profesor de sanatate internațională al Karonlinska Institute a părăsit scena; însă nu înainte de a termina acest volum-testament. Dupa cum el însuși mărturisește în carte, în momentul în care a primit diagnosticul  și-a re-așezat toate prioritățile și toata energia a pus-o in terminarea acestei cărți, carte publicată in aprilie 2018. Pentru cei care l-au ascultat, s-ar putea să le fie imposibil să citească această carte fara ca in mintea lor sa rasune vocea autorului ei. Continue reading Rețeta păstrării optimismului într-o lume aparent nebună

Speed can’t give us all we need!

Doru Căstăian

(Mark C. Taylor, Speed limits. Where time went and why we have so little left, Yale University Press, 2015)

speed limitsL-am descoperit pe Mark C. Taylor citind scăpăratoarea şi incitanta After God, mergând abia apoi către scrierile lui anterioare. Speed Limits, întrucâtva mai puţin dramatică şi mai dispusă să rişte teoretic, este, totuşi, o carte relevantă şi pătrunzătoare, utilă oricui este dispus să se retragă doi paşi şi să iasă din flux/uri pentru a înţelege câte ceva despre micro- şi macrodinamicile lumii noastre. Ca şi în After God, dar mai ales în The Moment of Complexity, este propusă o abordare dinspre teoria complexităţii care, după părerea mea, deschide căi foarte fertile pentru înţelegerea peisajului fracturat şi multietajat al lumii contemporane. Continue reading Speed can’t give us all we need!