Alexandru Liciu Cunoaศteศi teza โomului sub vremiโ. Sฤ pornim de la ea. Suntem, deci, mereu, prizonierii istoriei - suntem sub vremuri. รn plus, vremurile sunt mereu schimbฤtoare. Cum putem vorbi de acศiuni libere โ ศi prin urmare cu potenศial de a deveni subiectul reflecศiei morale โ dacฤ ne situฤm mereu sub auspiciile necesitฤศii, ba chiar … Continue reading Machiavelli moralistul
Author: alexliciu
Revenim printre rafturi de bibliotecฤ
Cรขt de mult vฤ lipsesc bibliotecile? O parte din noi trebuie sฤ admitem cฤ de mult n-am mai rฤsfoit cฤrศi, n-am mai explorat printre rafturi ศi nici n-am mai dat search-uri prin baze de date livreศti. Cafeneaua filosoficฤ vฤ propune o vizitฤ virtualฤ รฎn una din cele mai notabile biblioteci britanice. Alฤturi de profesorul Scott Mandelbrote (Ward & Perne Librarian), vom intra รฎn biblioteca de carte veche a colegiului Peterhouse din Cambridge.
Despre materialitatea textelor. Scurt ghid ilustrat
Istoria filosofiei sau a ศtiinศelor poate fi vฤzutฤ drept ocupรขndu-se cu idei. Cumva surpinzฤtor, uneori ideile astea sunt โdivorศateโ, rupte de orice materialitate. Uneori ele existฤ รฎn minศile gรขnditorilor, alteori nici acolo, ci pe un tฤrรขm de dincolo (poate numit chiar tฤrรขm โlogicโ). De pildฤ, รฎn Originile filosofiei analitice, Michael Dummett ne spune cฤ principalul sฤu precept metodologic e cฤ โideile sunt, cum ar veni, รฎn aerโ. Se contureazฤ astfel o โistorie a gรขndiriiโ, prin opoziศie cu โistoria gรขnditorilorโ particulari. Pentru cea dintรขi, cauzalitatea istoricฤ e doar de importanศฤ secundarฤ. E o istorie privitฤ de sus.
Cele douฤ culturi V. Despre bฤtฤlii, spirit practic ศi dogmatism
รn Science and Culture, Th. Huxley ne spune cฤ evoluศia cunoaศterii se petrece prin bฤtฤlii. O facศiune cรขศtiga lupta รฎmpotriva alteia, pe care o รฎnlocuieศte. Renaศterea, redescoperind scrierile unor Vergiliu ศi Cicero, se รฎndepฤrteazฤ de cunoaศterea โcฤlugฤreascฤโ a Evului Mediu, iar curรขnd, prin miศcarea umaniศtilor, limba greacฤ cรขศtigฤ โbฤtฤliaโ รฎmpotriva unei latine revฤzute. Reforma umaniศtilor este รฎnsฤ multifaศetatฤ: victoria de care se bucurฤ limba greacฤ รฎnseamnฤ o nouฤ educaศie, o nouฤ religie, o nouฤ cunoaศtere a naturii, un nou mod de a vedea lumea. รnsฤ, pentu Huxley, noi nu am ieศit niciodatฤ din acest sens al istoriei. Deศi existฤ progres รฎn cunoaศtere, dintr-un anumit punct de vedere noua ศtiinศฤ este exact precum cunoaศterea cฤlugฤrului sau a umanistului: atotcuprinzฤtoare, revoluศionarฤ ศi fฤrฤ rest. Eliminฤ formele vechiului establishment ศi pune totul pe baze noi
What Does it Mean to Speak Freely? Spinoza and the Public Sphere
Philosophy after Dark is an invitation to dialogue, as opposed to standard scholarly conferences. It is an attempt to go beyond the format of the traditional academic events, in search of new ways to bring philosophy to the general public and to the online forum. Join us in the debate on Zoom or live on the Youtube channel.
The Two Cultures II. Despre valoarea personalฤ a culturii
รn ceea ce urmeazฤ veศi gฤsi vreo douฤ rรขnduri cu privire la o altฤ disputฤ โculturalฤโ, despre care se spune adesea cฤ o precede pe cea dintre C.P.Snow & Leavis (sau cฤ cea de-a doua descinde din cea dintรขi). Disputa despre care voi vorbi are loc prin 1880-1890, รฎn mai multe replici (unele publice ศi uศor de gฤsit, altele mai private ศi cunoscute mai degrabฤ indirect[1]) รฎntre T.H.Huxley ศi M. Arnold.
From Biblical Criticism to Archaeology. A revisionist history of the Scientific Revolution
In one of the already classical revisionist narratives of the Scientific Revolution, Mordechai Feingold showed us that Newtonโs followers, i.e. rather mathematically-minded natural philosophers who would almost despise natural history (seen as a process of collecting and classifying) in favor of the more theoretical natural philosophy, were actually outnumbered by the ones that, following a Baconian trope, preferred to โput Weights on the Intellectโ (and thus, at least for the moment, focused on collecting, exposing, cataloging and experimenting, rather than theorizing). This position, as it is inherited by the Bibliographic historian William Poole, can be formulated in terms of a โmathematicians (geometers)โ vs. โnaturalistsโ debate. Poole chooses to tell the story of the latter (xiii, 171) , and thus, both with appealing prose and admirable precision, takes Feingoildโs programme one step further.
Cu traista la Cambridge University Library (Cambridge Libraries I)
Cรขnd mi-a trecut pentru prima oarฤ prin cap sฤ scriu despre ceea ce urmeazฤ รฎncฤ trฤiam รฎntr-o lume diferitฤ. Adicฤ era รฎnainte sฤ aflu cฤ mai am douฤ ore sฤ-mi strรขng toate materialele din Cambridge University Library. Guvernul UK tocmai trecuse de politica herd immunity la un fel de semi-lock-down grฤbit ศi accelerat, iar de aici rezultฤ cฤ biblioteciile โ de tot soiul; de la departament la Colegii- au fost luate pe nepregฤtite. Cititorilor le-au rฤmas douฤ-trei ore sฤ-ศi fotografieze materialele pe care le studiau deja, pentru cฤ nimic nou nu mai putea fi adus din depozite. De fapt, sฤlile de lecturฤ se รฎnchideau treptat- cu sala de carte rarฤ deja mutatฤ de cรขteva zile-, aศa cฤ unii au avut parte de douฤ ore de cฤutat prin munศii de open shelves ศi de stat la coada de รฎmprumut. Aflu cฤ aici e totuศi bine, la Bodleian Library, la Oxford, รฎnchiseserฤ cu o zi รฎnainte.







