Despre materialitatea textelor. Scurt ghid ilustrat

Istoria filosofiei sau a ศ™tiinศ›elor poate fi vฤƒzutฤƒ drept ocupรขndu-se cu idei. Cumva surpinzฤƒtor, uneori ideile astea sunt โ€divorศ›ateโ€, rupte de orice materialitate. Uneori ele existฤƒ รฎn minศ›ile gรขnditorilor, alteori nici acolo, ci pe un tฤƒrรขm de dincolo (poate numit chiar tฤƒrรขm โ€logicโ€). De pildฤƒ, รฎn Originile filosofiei analitice, Michael Dummett ne spune cฤƒ principalul sฤƒu precept metodologic e cฤƒ โ€ideile sunt, cum ar veni, รฎn aerโ€. Se contureazฤƒ astfel o โ€istorie a gรขndiriiโ€, prin opoziศ›ie cu โ€istoria gรขnditorilorโ€ particulari. Pentru cea dintรขi, cauzalitatea istoricฤƒ e doar de importanศ›ฤƒ secundarฤƒ. E o istorie privitฤƒ de sus.

Traducerea: artฤƒ sau spectacol?

Mi se pare cฤƒ mai existฤƒ o problemฤƒ รฎn ceea ce priveศ™te traducerea filosoficฤƒ (ศ™i โ€“ poate โ€“ cea poeticฤƒ), aศ™a cum se practicฤƒ ea la ora actualฤƒ, care o deosebeศ™te deopotrivฤƒ de felul รฎn care era fฤƒcutฤƒ รฎn trecut ศ™i de traducerea din alte domenii (รฎn particular cele ศ™tiinศ›ifice). รŽn acestea din urmฤƒ traducerea โ€“ atunci cรขnd se mai face (dacฤƒ nu recurgem direct la universalitatea englezei ca limbฤƒ a ศ™tiinศ›ei contemporane) โ€“ are, la fel ca pe vremuri, un caracter artizanal. Artizanul e un lucrฤƒtor secund care lucreazฤƒ potrivit unei reguli a corporaศ›iei lui ศ™i produce un obiect pe care รฎl oferฤƒ pe piaศ›ฤƒ (tocmai din vandabilitatea produsului sฤƒu derivฤƒ caracterul lui secund). Un tratat de anatomie tradus dintr-o limbฤƒ strฤƒinฤƒ e un โ€obiectโ€, รฎn sensul รฎn care (traducฤƒtorul ศ™i editura avรขnd credibilitate) el e โ€“ รฎntr-un anume sens โ€“ โ€definitivโ€. Generaศ›ii de studenศ›i ศ™i de medici se vor forma dupฤƒ el, fฤƒrฤƒ a-i pune la รฎndoialฤƒ limbajul ศ™i coerenศ›a. Probabil cฤƒ aศ™a recepta ศ™i Toma din Aquino traducerile lui Guillame de Moerbeke. ศ˜i, iarฤƒศ™i probabil, aศ™a a funcศ›ionat vreme de veacuri โ€“ dacฤƒ nu de milenii โ€“ traducerea: oferind, la capฤƒtul unei discipline a muncii proprii unui individ ศ™i/sau unei corporaศ›ii (disciplinฤƒ ce poate fi reconstituitฤƒ astฤƒzi) un โ€cevaโ€ concret, care se integra รฎntr-un ansamblu al cunoศ™tinศ›elor (el รฎnsuศ™i concret ศ™i organizat).

Traducerea filosoficฤƒ: cรขteva paradoxuri

รŽn scrierile lui Cicero apare de mai multe ori un paradox legat de traducerea filosoficฤƒ โ€“ el, marele traducฤƒtor, trebuie cฤƒ a reflectat mult asupra acestei activitฤƒศ›i โ€“ care ar putea fi formulat astfel: cine e interesat de filosofie รฎi va citi pe filosofi รฎn greacฤƒ, nu รฎn traducere latinฤƒ; cine nu e interesat de … Continue reading Traducerea filosoficฤƒ: cรขteva paradoxuri

The Spell of Biography: Isaac Newton and the History of Science

For a longtime, scholars claimed that one of the major differences between philosophy and science reflected their attitude towards biography. Philosophers were prepared to die for their ideas and had to to live according to their own preaching. By contrast, scientists produced ideas and theories which inhabited a different world than that of their own biography. They were concerned with the Truth. And the Truth spoke for itself. Gaston Bachelard once famously contrasted Galileo and Bruno in these terms. Bruno was defending a theory for which there was no proof (the infinity of the universe). A theory he was prepared to die for. By contrast, Galileo constructed a theory for which he had a number of proofs. There was no need to die for it. Isnโ€™t it tempting to think that this is how science was born?

Drumul de la Astrologie la Filosofie Naturalฤƒ

Cum ajunge astrologia o disciplinฤƒ universitarฤƒ? ศ˜i de ce รฎnceteazฤƒ sฤƒ mai fie una? Care este drumul de la astrologie la filosofie naturalฤƒ? Iatฤƒ cรขteva dintre รฎntrebฤƒrile cฤƒrศ›ii lui Darrel Rutkin, Sapientia Astrologica: Astrology, Magic and Natural Knowledge. 1250-1800; lucrarea reprezintฤƒ primul volum dintr-o trilogie. รŽn cele ce urmeazฤƒ, voi รฎncerca sฤƒ vฤƒ spun cum am citit eu aceastฤƒ primฤƒ parte a proiectului lui Darrel Rutkin. Cartea este รฎmpฤƒrศ›itฤƒ รฎn patru secศ›iuni: prima, trateazฤƒ problema astrologiei sub influenศ›a lui Aristotel, a doua parte se ocupฤƒ de relaศ›ia astrologiei cu teologia; a treia, de relaศ›ia dintre astrologie ศ™i magie; iar a patra este despre felul รฎn care astrologia era privitฤƒ รฎn universitฤƒศ›i; tot acest studiu รฎntinzรขndu-se din perioada medievalฤƒ pรขnฤƒ รฎn cea modernฤƒ.