Magic as a historiographic category

Dana Jalobeanu What is Renaissance magic? What connects the seemingly very different enterprises of Marsilio Ficino (De vita libri tres), Cornelius Agrippa, Giordano Bruno (De vinculis), Giovan Battista della Porta (Magia naturalis) and Francis Bacon? In what sense their projects of a natural magic are about the same thing? One proposal to answer this question … Continue reading Magic as a historiographic category

Ioan Petru Culianu, historiography, and the lost dimension of magic

Doina Cristina Rusu The status of magic in the history of philosophy and science is still unclear. For some historians, magic pertains to a different worldview, a premodern one, and it is in opposition with modern science, a worldview still prevalent today. Other historians see not only a continuity between magic and science, but found … Continue reading Ioan Petru Culianu, historiography, and the lost dimension of magic

Navigând prin Divina Comedie

Anita Drella Jacek Grzybowski, The Cosmological and Philosophical World of Dante Aligheri. The Divine Commedy as a Medieval Vision of the Universe, Peter Lang, 2015. Divina Comedie este greu de caracterizat. Poezie, filosofie, cosmologie, teologie se întrepătrund în versuri de o mare frumusețe. Într-una dintre cele mai cunoscute și mai apreciate capodopere ale culturii europene. În … Continue reading Navigând prin Divina Comedie

Învelișuri și limite

Dana Jalobeanu Victor-Ieronim Stoichiță, Despre trup. Anatomii, redute, fantasme, Editura Humanitas, București, 2020 Avem un trup, sau suntem un trup? Suntem noi alcătuiți ca un fruct, cu un înveliș de carne care înveșmântează -- sau închide -- sufletul? Sau, dimpotrivă, sufletul este forma trupului, cea care modelează și dă viață materiei? Iată câteva dintre întrebările dragi modernilor: … Continue reading Învelișuri și limite

Filosofia pseudo-științei: de ce credem în bazaconii?

Trăim într-o lume în care informația se propagă cu o viteză amețitoare. Cine mai stă să o verifice? De aceea nici nu e de mirare că suntem bombardați cu știri false, pseudo-explicații și alte bazaconii. Dintre care, multe, iau forma explicațiilor pseudo-științifice. Să fie un semn al autorității de care se (mai)bucură încă știința că … Continue reading Filosofia pseudo-științei: de ce credem în bazaconii?

Ultimul dintre antici, primul dintre moderni

Profesor și căutător al adevărului, Platonist, maniheist, creștin, întemeitor de comunități monastice și păstor de suflete, om al legii și administrator, filosofi... și un om cu „geniul prieteniei”. Scrierile lui sună uneori suprinzător de modern. Atunci când pare să inventeze un gen de introspecție în care seamănă mai curând cu Descartes decât cu Epictet sau … Continue reading Ultimul dintre antici, primul dintre moderni

Filosofie și literatură în „Călătoriile lui Gulliver”

Dana Jalobeanu Motto: „Aveau capul înclinat fie spre dreapta, fie spre stânga, unul dintre ochi era întors înăuntru, iar celălalt căta drept către zenit.” Sunt cărți pe care le citești, nu le poți lăsa din mână, și abia mult după ce le-ai terminat, mult după ce te-ai impregnat de aroma lor și te-ai umplut de … Continue reading Filosofie și literatură în „Călătoriile lui Gulliver”

Rațiune și imaginație, sau ce ne face mai umani in lumea lui Jonathan Swift (Partea a II-a)

Doina-Cristina Rusu În ultimul capitol din partea a patra, Gulliver ne spune care este, în concepția lui, cel mai dăunător viciu: mândria. Și se întreabă cine ar putea să citească despre virtuțile cailor Houyhnhnm fără să se rușineze de propriile sale vicii? Mai mult, capitolul are ca scop criticarea literaturii de călătorie, plină de invenții … Continue reading Rațiune și imaginație, sau ce ne face mai umani in lumea lui Jonathan Swift (Partea a II-a)