Despre prietenie

Pe 8 martie, de la ora 18.00, la Cafeneaua filozofică de vineri seara vom avea un dialog despre prietenie, pornind de la stoici, epicureici și urmașii lor. Așteptăm o dezbatere la fel de antrenantă ca de obicei, la care vor participa Andrei Cornea și Dana Jalobeanu, moderați de Grigore Vida.
Pentru a participa la discuții vă rugăm să trimiteți un email pe adresa info@lapetitebouffe.ro. ​

Texte și cărți recomandate ca lectură introductivă:
– „Epicur și epicureismul antic“, ediție îngrijită de Andrei Cornea (București: Humanitas, 2016)
– Seneca, „Scrisori către Luciliu“, traducere de Gheorghe Guțu (București: Editura Științifică, 1967) sau Seneca, „Epistole către Lucilius“, 2 vol., traducere de Ioana Costa (Iași: Polirom, 2007–2008)

Of all men they alone are at leisure who take time for philosophy, they alone really live; for they are not content to be good guardians of their own lifetime only. They annex every age to their own; all the years that have gone before them are an addition to their store. Unless we are most ungrateful, all those men, glorious fashioners of holy thoughts, were born for us; for us they have prepared a way of life. By other men’s labours we are led to the sight of things most beautiful that have been wrested from darkness and brought into light; from no age are we shut out, we have access to all ages, and if it is our wish, by greatness of mind, to pass beyond the narrow limits of human weakness, there is a great stretch of time through which we may roam. We may argue with Socrates, we may doubt with Carneades. find peace with Epicurus, overcome human nature with the Stoics, exceed it with the Cynics. Since Nature allows us to enter into fellowship with every age, why should we not turn from this paltry and fleeting span of time and surrender ourselves with all our soul to the past, which is boundless, which is eternal, which we share with our betters? (Seneca, De brevitate vitae, 14-15 (Loeb Classical Edition)).

Mathematica perennis și structurile algoritmice ale realității

Dana Jalobeanu

(Paolo Zellini, Matematica zeilor și algoritmii oamenilor, traducere de Liviu Ornea, Humanitas 2018)

ZeliniRareori dai peste o carte care să te provoace cu atâtea afirmații tari. Matematica nu inventează, ci descoperă structuri fundamentale ale realității. Și nu de azi de ieri, ci dintotdeauna. Căci matematica, chiar mai mult decât filosofia (căreia-i slujește drept model) este o mathematica perennis ce însoțește, de la începuturi, dezvoltarea cognitivă a umanității. Lucru pe care-l scăpăm din vedere adesea; dar asta doar pentru că nu cunoaștem istorie.

 […] dacă ne întoarcem la istoria sa îndepărtată și la motivațiile ei cele mai profunde, matematica apare orientată diferit de cum e percepută în mod obișnuit. Izvoarele ne fac să înțelegem că aritmentica și geometria din vechime începuseră să-și asume sarcina nu atât de a descrie sau de a simula lucruri reale, cât de a oferi o fundamentare a însăși realității lumii din care ele făceau parte. Tocmai entitățile concrete, acelea cele mai direct și nemijlocit perceptibile, erau schimbătoare și apăreau ca ireale. În numere, în schimb, în raporturile și figurile geometriei era de găsit ceea ce le sustrăgea instabilității și evanescenței. (5-6)

Continue reading Mathematica perennis și structurile algoritmice ale realității

Marsilio Ficino’s vision of renovatio between politics and theology

Dana Jalobeanu

(Sophia Howlett, Marsilio Ficino and his world, Palgrave Macmillan, 2016)

If you are new in the field, or simply not up to date with the new trends in Ficinian studies, this is the place to begin. Sophia Howlett offers a clearly written and daring revisionist story of Renaissance; one set to deconstruct most of our cherished myths. Based on a wide survey of the recent (and less recent) scholarship, Marsilio Ficino and his world tells an alternative story to the celebrated fairy tale of the Platonic Academy of Florence and the recovery of Plato’s works in Western Europe. Continue reading Marsilio Ficino’s vision of renovatio between politics and theology

Poveștile științei moderne

Dana Jalobeanu

(Lawrence Lipking, What Galileo Saw. Imagining the Scientific Revolution, Ithaca: Cornell University Press, 2014)

Când începe Revoluția Științifică? Dacă ceea ce căutăm este un debut spectaculos, un eveniment fondator și cu consecințe radicale, sau o poveste care să ne aprindă imaginația, atunci publicarea, în Martie 1610 a unul mic tratat, intitulat simplu Mesagerul stelar (sau, după alții Mesajul venit din stele, sintagma latină Sidereus nuncius permițând ambele traduceri) poate fi un bun candidat. Și acesta este evenimentul pe care ni-l propune Lawrence Lipking într-una dintre cele mai recente și cele mai provocatoare cărți pe această temă, mult discutată, a Revoluției Științifice. Continue reading Poveștile științei moderne

Ochiul, lentila și imaginea: fabuloasa poveste a instrumentului cu care începe lumea modernă

Dana Jalobeanu

(Massimo Bucciantini, Michele Camerota, Franco Giudice, Galileos Telescope: A European Story, translated by Catherine Bolton, Cambridge/MA: Harvard University Press, 2015)

În noaptea de 7 ianuarie 1610, Galileo Galilei face o mare descoperire. O descoperire care îl trimite pe o traiectorie nebănuită. Timp de o săptămână, în acele prime zile din ianuarie, Galileo se angajează în cel mai fenomenal program de cercetare (și descoperire) pe care l-a trăit cineva vreodată. La capătul acestor nopți febrile, cerul înstelat de de-asupra noastră se schimbă iremediabil, ca și știința cerului (astronomia) și știința în genere. Se schimbă și viața descoperitorului: profesorul de matematică își părăsește catedra de la Padova (și studenții) pentru a deveni filosof de curte al marelui duce al Toscanei, și, probabil, cel mai cunoscut autor științific al Europei. Când descoperirile acelei săptămâni sunt în sfârșit publicate, în martie 1610, volumul care le conține este considerat suficient de important pentru a fi trimis pe canale diplomatice suveranilor Europei. La Londra, Roma, Paris și Praga se află în decurs de câteva zile că Galileo Galilei, matematician (și filosof) florentin a văzut pe cer, cu ajutorul unui instrument miraculos, lucruri pe care nu le-a mai văzut nimeni, niciodată. Continue reading Ochiul, lentila și imaginea: fabuloasa poveste a instrumentului cu care începe lumea modernă

Cafeneaua filosofică în 2019

Proiectul cafenelei filosofice continuă și în 2019, iar mai jos găsiți câteva dintre temele de discuție pe care vi le pregătim. Așa cum deja știți, ne întâlnim să vorbim despre cărți – și discutăm informal, cu cărțile în față, despre marile (sau mai micile) întrebări care ne frământă pe toți. Iată ce vom face la următoarele noastre întâlniri:

11 ianuarie
Ce a văzut Galileo? Despre telescop, hărți lunare și „privirea expertă” a filozofului naturii
Vorbitori: Dana Jalobeanu, Grigore Vida; moderator: Ovidiu Babeș
Bibliografie:
– Galileo Galilei, Sidereus Nuncius sau Anunțul stelar, traducere din latină de Gheorghe Stratan, prefață de Franco Giudice, note și postfață de William Shea și Tiziana Bascelli, cronologie, îngrijirea ediției și traducerea prefeței de Smaranda Bratu Elian (București: Humanitas, 2018, colecția „Biblioteca italiană”)
– Massimo Bucciantini, Michele Camerota, Franco Giudice, Galileo’s Telescope: A European Story, translated by Catherine Bolton (Cambridge/MA: Harvard University Press, 2015)
– Lawrence Lipking, What Galileo Saw: Imagining the Scientific Revolution (Ithaca: Cornell University Press, 2014)

25 ianuarie
Prietena noastră filozofia. Ce mai suntem: filozofi sau profesori de filozofie? (filozofie academică versus filozofia pentru toată lumea)
Vorbitori: Gabriel Liiceanu, Dana Jalobeau; moderator: Grigore Vida
Bibliografie:
– Pierre Hadot, „There Are Nowadays Professors of Philosophy, but not Philosophers”, translated by J. Aaron Simmons, notes by Mason Marshall, The Journal of Speculative Philosophy, vol. 19, nr. 3 (2005), pp. 229–237 [Pierre Hadot, Exercices spirituels et philosophie antique (Paris: Albin Michel, 2002), pp. 333–342]
– Gabriel Liiceanu, „Filozofia și paradigma feminină a auditoriului” în Cearta cu filozofia (București: Humanitas, 1992, 1998, 2005)
– Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, ediția a III-a (București: Humanitas, 2016), pp. 18–28 (15 mai 2001), pp. 36–39 (28 mai 2001), pp. 303–309 (3 mai 2002)
– Gabriel Liiceanu, „În loc de prefață: «Mările calde ale vieții»” în Continentele insomniei (București: Humanitas, 2017)

8 februarie
Anulat

22 februarie
La ce e bună istoria filosofiei?
Vorbitori: Nora Grigore, Răzvan Ioan, Iovan Drehe, Grigore Vida; moderator: Dana Jalobeanu
Bibliografie
– Daniel Garber, „What’s Philosophical about the History of Philosophy”, în Tom Sorell & G.A.J. Rogers, Analytic Philosophy and History of Philosophy (Oxford: Clarendon Press, 2005), pp. 129–146
– Yves Charles Zarka (dir.), Comment écrire l’histoire de la philosophie? (Paris: PUF, 2001)

1 martie
Când filosofia și matematica se întâlnesc
Vorbitori: Liviu Ornea, Dana Jalobeanu; moderator: Grigore Vida
Bibliografie:
– Platon, Menon, traducere de Petru Creția și Liana Lupaș în Platon, Opere, vol. II (București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1976), pp. 352–432 + anexa din Platon, Opere complete, ediție îngrijită de Petru Creția, Constantin Noica și Cătălin Partenie, vol. II (București: Humanitas, 2002), pp. 415–417
– Paolo Zellini, Matematica zeilor și algoritmii oamenilor, traducere de Liviu Ornea (București: Humanitas, 2018)

8 martie
Despre prietenie: stoici, epicureici și urmașii lor
Vorbitori: Andrei Cornea, Filotheia Bogoiu; moderator: Dana Jalobeanu
Bibliografie:
Epicur și epicureismul antic, ediție îngrijită de Andrei Cornea (București: Humanitas, 2016)
– Seneca, Scrisori către Luciliu, traducere de Gheorghe Guțu (București: Editura Științifică, 1967) sau Seneca, Epistole către Lucilius, 2 vol., traducere de Ioana Costa (Iași: Polirom, 2007–2008)
recenzie de Dana Jalobeanu la James Romm, Dying Every Day: Seneca at the Court of Nero (New York: Knopf, 2014)
–  recenzie de Dana Jalobeanu la Martha C. Nussbaum, The Therapy of Desire. Theory and Practice in Hellenistic Ethics (Princeton: Princeton University Press, 1994)

22 martie
Giordano Bruno: poetică, cosmologie și erezie
Vorbitori: Smaranda Bratu Elian, Dana Jalobeanu; moderator: Grigore Vida
Bibliografie:
– Giordano Bruno, Despre eroicele avânturi, traducere de Smaranda Bratu Elian în Giordano Bruno, Opere italiene, vol. VI (București: Humanitas, 2009)
– Frances A. Yates, Giordano Bruno and the Hermetic Tradition (London: Routledge and Kegan Paul, 1964)
– Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere. 1484, traducere de Dan Petrescu (București: Nemira, 1994)

29 martie
Newton versus Leibniz: Corespondența dintre Leibniz și Samuel Clarke
Vorbitori: Sorin Costreie, Dana Jalobeanu; moderator: Grigore Vida
Bibliografie:
Culegere de scrisori schimbate între Leibniz și Clarke cu privire la Dumnezeu, la suflet, la spațiu, la durată etc. (1715–1716) în G.W. Leibniz, Opere filozofice, traducere de Constantin Floru, studiu introductiv de Dan Bădărău (col. „Clasicii filosofiei universale“; București: Editura Științifică, 1972)
– Ezio Vailati, Leibniz și Clarke. Corespondența filozofică, traducere de Alexandru Lupașcu (București: Editura Tehnică, 2000) [Ezio Vailati, Leibniz & Clarke: A Study of their Correspondence (New York: Oxford University Press, 1997)]

Intrarea la cafeneaua filosofică este liberă, dar, cum numărul de locuri este limitat, vă rugăm să vă înscrieți trimițând un email la info@lapetitebouffe.ro. De asemenea, dacă doriți acces la bibliografia mai „esoterică” sau mai greu de găsit ne puteți scrie un mesaj pe această pagină (sau pe facebook).

Cafeneaua filosofică: Nietzsche contra Wagner

Istoria unei prietenii și a unei cruciade morale începute inițial în tandem. Friedrich Nietzsche l-a iubit pe Richard Wagner și a crezut în el… și în muzica lui. Wagner a crezut că descoperă în poetica nietzscheană o justificare filosofică a creației sale. Trebuie să începem prin a fi wagnerieni, ne spune Nietzsche în repetate rânduri. Chiar și târziu, după despărțirea definitivă, în cea mai vituperantă critică scrisă vreodată, Nietzsche subliniază:

Dacă în scrierea de față susțin idea că Wagner este dăunător, vreau să menționez totodată și cui este, cu toate acestea, indispensabil: filosofului. În rest, am putea să ne lipsim de Wagner. Filosoful însă nu are dezlegare pentru a-i refuza serviciile. El trebuie să oglindească această conștiință malefică a timpului său și tocmai de aceea trebuie să-și cunoască epoca. Și unde ar putea găsi o călăuză mai competentă pentru labirintul sufletului modern, decât la Wagner, cel mai elocvent cunosctător de suflete? Prin Wagner, modernitatea ne vorbește în graiul ei cel mai intim. (Nietzsche, Cazul Wagner)

Continue reading Cafeneaua filosofică: Nietzsche contra Wagner