Tocmai am terminat mai mult de jumătate din cursurile acestui semestru, așa că mi-am putut forma o părere despre cum se desfășoară acestea.
În cazul meu, nu am putut să mă înscriu la cursurile Facultății de Filosofie de aici, fiindcă toate erau în germană, dar am putut să mă înscriu la cursurile de filosofie de la Facultatea de Arte și Științe Liberale, un tip de facultate pe care noi nu o avem în România, al cărei concept îmi place foarte mult: îți poți alege ce cursuri vrei legate de arte (de fapt științe umaniste) și științe (matematică, fizică, chimie, medicină, etc) și apoi te poți specializa din anul doi în: Governance, Life Sciences, Culture and History, sau Environmental Sciences. Seamănă întrucâtva cu specializările pe care le putem alege în anul 3, la noi.
În calitate de student Erasmus am putut să îmi aleg ce cursuri am vrut, de la orice an și specializare. Am ales cursuri care mă interesau și care erau în totalitate de filosofie, sau cu tentă filosofică: Knowledge and its problems, Sciences vs. Non- and Pseudo-Sciences: The Demarcation Problem, Law-Making in Europe, Environment Risks and Us, Climate change and biodiversity (un curs care am văzut că a fost introdus obligatoriu la toate facultățile din anumite țări). Ca student Erasmus este nevoie să acumulezi 30 de credite și aici din păcate nu poți alege mai mult de 6 cursuri, sau participa la cele la care nu ești înscris (sau poate doar în situații speciale, când ele se desfășoară într-o sală destul de mare și profesorul este de acord). Fiindcă aș mai fi mers și la alte cursuri, măcar de curiozitate, cum era Theory of history, World as sound, Urban governance in the Global South, Human rights and international security sau Maths and Physics (de fapt Filosofia științei).
Ce mi s-a părut diferit aici față de cursurile din București este faptul că multe dintre ele îmbină mai multe metode de predare. Voi încerca în cele ce urmează să amintesc cât mai multe dintre ele:
- prezentări power-point
- lucru pe text
- teme pentru acasă după fiecare seminar
- împărțire pe grupuri în clasă pentru discutarea unor probleme
- prezentări ținute de studenți
- urmărirea unor materiale video
- materiale printate
- folosirea tablei
- împărțirea pe grupe și crearea unor teste pentru celelalte grupe din materialele de curs (concurs)
- excursii tematice în locuri care au legătură cu subiectul cursului
- invitarea unor alți profesori (de la alte facultăți) pentru a participa la discuții din banca studenților
- simularea unor situații – cu roluri, regie, scenariu (de exemplu situații legate de probleme etice)
- crearea unor rapoarte, în calitate de experți (tot așa, să ne ajute să rezolvăm anumite probleme etice)
- folosirea schemelor și diagramelor (pe care noi să le construim) pentru a înțelege mai bine o teorie
Și multe dintre acestea uneori în cadrul aceluiași curs. Mi s-a părut foarte ingenioasă folosirea mai multor metode de predare și pentru că asta poate menține trează atenția studenților pe o perioadă lungă, și pentru că fiecare dintre ele poate atinge diferiți studenți, ce au metode diferite de învățare.
Un alt lucru care mi s-a părut foarte frumos la cursurile de filosofie a fost faptul că profesorul: Friedrich Vogelmann, încuraja în mod conștient fetele să vorbească, sau se străduia să mențină un echilibru între intervențiile fiecărui gen, spunând că de obicei bărbații sunt cei care intervin mai des și vrea să încurajeze și fetele să își facă auzită vocea. De asemenea, o profesoară, Sofya Kartalova, ne-a întrebat la începutul cursului care sunt pronumele noastre și pe ce nume vrem să ni se adreseze și a respectat asta pe parcursul cursurilor. Detalii care contează, din punctul meu de vedere.
O parte importantă a procesului de învățare cred că este și relaxarea sau socializarea, mai ales atunci când te afli în altă țară, totul este nou în jur și ești departe de familie și prieteni – poate fi interesant, dar poate aduce și foarte mult stres, de care să nu fim de multe ori conștienți. De aceea, încurajez pe cei care vor să plece să studieze sau să lucreze în altă țară să ia în serios bunăstarea lor mentală, emoțională și să facă plimbări în natură, să meargă la muzee, să viziteze orașele din jur, să participe la evenimente, cluburi pentru studenți, să organizeze seri de socializare, să se și joace și relaxeze, ca să se simtă bine și să poată învăța eficient.
Aici, de pildă, toți studenții fac automat parte din Consiliul studenților și pot participa la întâlniri, pot propune sau participa la proiecte, pot vota și candida pentru un loc în board. Consiliul are un buget și poate, astfel, crea evenimente sau campanii de informare. Este deja un loc de unde poți începe. De asemenea, există mai multe cluburi la care poți participa. Din cele pe care le-am cunoscut aici: club de film, feminism2go (club destinat proiectelor de sensibilizare cu privire la drepturile femeilor, sau a persoanelor non-binare, dar și împotriva discriminării în general), jam sessions (club pentru cei care sunt pasionați de cântat – canto sau la un instrument), Fridays for future (organizație ce luptă pentru luarea măsurilor împotriva încălzirii globale), FINTA* (grup ce militează împotriva discriminării pe bază de gen), etc.
De asemenea, mai multe cluburi de sport au contract cu Universitatea și am putut să ne înscriem la începutul anului la diferite sporturi, cu reducere, sau există cursuri speciale și întâlniri pentru cei care vor să învețe o limbă străină.
Alte grupuri care s-au creat spontan au fost: grupul celor pasionați de Dungeons&Dragons, grupul celor pasionați de gătit, sau grupul studenților care fac parte din comunitatea LGBTQ+. În plus, mai există o organizație, pe lângă Consiliul studenților, care organizează aici foarte multe evenimente și excursii pentru studenți. O mulțime de opțiuni.
În final, este o bucurie să fiu aici, mă bucur mult că există acest program și încurajez pe oricine să îl încerce, măcar pentru un semestru. Cea mai mare plăcere pentru mine este în continuare să merg la bibliotecă și mă bucur că este deschisă în fiecare zi, de dimineața până noaptea târziu.