Cafeneaua filosofică: Nietzsche contra Wagner

Istoria unei prietenii și a unei cruciade morale începute inițial în tandem. Friedrich Nietzsche l-a iubit pe Richard Wagner și a crezut în el… și în muzica lui. Wagner a crezut că descoperă în poetica nietzscheană o justificare filosofică a creației sale. Trebuie să începem prin a fi wagnerieni, ne spune Nietzsche în repetate rânduri. Chiar și târziu, după despărțirea definitivă, în cea mai vituperantă critică scrisă vreodată, Nietzsche subliniază:

Dacă în scrierea de față susțin idea că Wagner este dăunător, vreau să menționez totodată și cui este, cu toate acestea, indispensabil: filosofului. În rest, am putea să ne lipsim de Wagner. Filosoful însă nu are dezlegare pentru a-i refuza serviciile. El trebuie să oglindească această conștiință malefică a timpului său și tocmai de aceea trebuie să-și cunoască epoca. Și unde ar putea găsi o călăuză mai competentă pentru labirintul sufletului modern, decât la Wagner, cel mai elocvent cunosctător de suflete? Prin Wagner, modernitatea ne vorbește în graiul ei cel mai intim. (Nietzsche, Cazul Wagner)

Wagner, spune Nietzsche, ilustrează „decadența”. În muzica lui „se combină cele trei mari stimulente ale epuizaților: brutalitatea, artificialul și inocența” (Cazul Wagner). Pentru că este ilustrativ, Wagner trebuie înțeles (iar muzica lui ascultată). Însă, susține Nietzsche, a asculta Wagner este o întreprindere marcată de pericole. Muzica lui te smintește, te hipnotizează și te „wagnerizează”.

Cum se justifică toate aceste acuzații? Cum se explică de ce a scris Nietzsche ”Cazul Wagner”?

Iată de unde am pornit în discuția noastră, la ultima cafenea filosofică din acest an. Dana Jalobeanu și Ștefan Vianu, moderați de Grigore Vida, cu mult ajutor din sală, de la numeroșii participanți, (și în special de la Vlad Zografi). IMG_20181207_180157.jpg

Am arătat nu doar de ce Wagner este esențial pentru filosofi, ci și cum ar trebui să-l ascultăm… și cum am putea, eventual, să-l apărăm de acuzațiile formulate de Nietzsche.

Despre Wagner inovatorul, reformatorul, dar și despre Wagner vrăjitorul și smintitorul sufletelor noastre (decadente), înregistrarea aici.

 

Published by

danajalobeanu

Associate Professor in Philosophy, Department of Theoretical Philosophy, University of Bucharest.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s