Activitatea de producere a unei cărți este un complex proces de colaborare în care sunt implicate foarte multe meșteșuguri și personaje: tăbăcarul specializat în producerea de pergament, zugravul care produce pigmenții și culorile, scribul care copiază, cel care corectează, artistul care pictează și „iluminează” manuscrisele, legătorul de cărți, un alt tăbăcar care, de data aceasta, produce coperta grea de lemn și piele care va „închide” manuscrisul. Cartea lui Charles reconstruiește imaginativ toate aceste etape, dându-ți prilejul să arunci o privire peste umărul fiecăruia dintre acești meșteșugari.
Tag: Recenzii
Despre corporalitatea îngerilor în perioada medievală
Lucrarea pe care o voi prezenta în cele ce urmează cuprinde o serie de eseuri legate împreună sub numele de Angels in Medieval Philosophical Inquiry, lucrare realizată de treisprezece profesori și cercetători de la cele mai renumite universități din întreaga lume. Ceea ce au în comun fiecare dintre cele treisprezece eseuri este faptul că încearcă să răspundă la întrebarea „care este rolul îngerilor în cercetarea filosofică?”
O poveste despre manuscrise, biblioteci și atomi
„Nu știu că le aducem ciuma?” i-ar fi spus Freud lui Jung „în momentul în care acostau în portul New York pentru a primi ovațiile admiratorilor lor americani”[1]. Nu doar psihanaliza s-a răspândit „ca ciuma” – ne spune cartea lui Greenblatt – ci și ....atomismul. Un manuscris pierdut, redescoperit, copiat și re-copiat a cucerit Europa în zorii Renașterii. Provocând-o, poate.
Privindu-l pe Lucrețiu prin ochii unui renascentist
„Dacă ți s-ar spune că citind cartea aceasta, vei ajunge în infern, ai continua să o citești?” Cartea Adei Palmer, Reading Lucretius in the Renaissance, ni se deschide cu această întrebare, întrebare peste care inițial putem trece cu vederea nepăsători. Însă îi vom simți cu adevărat greutatea abia spre finalul cărții. Dacă vrem totuși să ne aventurăm în paginile acestei lucrări trebuie, cred eu, să lăsăm la intrare toate prejudecățile și ideile pe care le avem. Ceea ce Ada Palmer ne propune este un Lucrețiu construit din diferitele perspective ale editorilor, studenților, lingviștilor și în fine cititorilor renascentiști.




