Cafeneaua filosofică: Nietzsche contra Wagner

Istoria unei prietenii și a unei cruciade morale începute inițial în tandem. Friedrich Nietzsche l-a iubit pe Richard Wagner și a crezut în el… și în muzica lui. Wagner a crezut că descoperă în poetica nietzscheană o justificare filosofică a creației sale. Trebuie să începem prin a fi wagnerieni, ne spune Nietzsche în repetate rânduri. Chiar și târziu, după despărțirea definitivă, în cea mai vituperantă critică scrisă vreodată, Nietzsche subliniază:

Dacă în scrierea de față susțin idea că Wagner este dăunător, vreau să menționez totodată și cui este, cu toate acestea, indispensabil: filosofului. În rest, am putea să ne lipsim de Wagner. Filosoful însă nu are dezlegare pentru a-i refuza serviciile. El trebuie să oglindească această conștiință malefică a timpului său și tocmai de aceea trebuie să-și cunoască epoca. Și unde ar putea găsi o călăuză mai competentă pentru labirintul sufletului modern, decât la Wagner, cel mai elocvent cunosctător de suflete? Prin Wagner, modernitatea ne vorbește în graiul ei cel mai intim. (Nietzsche, Cazul Wagner)

Continue reading Cafeneaua filosofică: Nietzsche contra Wagner

Cafeneaua filosofică: Cum ar #rezista Socrate astăzi?

Afis-cafeneaua-filosofica-II.jpgA treia ediție a cafenelei filosofice a fost despre Socrate astăzi. Cum ar #rezista Socrate? Cum ar răspunde provocărilor prezentulu? Putem vorbi despre o misune socratică ce are drept scop deprinderea meseriei de cetățean? Sau, dimpotrivă, pentru Socrate (cel puțin pentru Socratele lu Platon) misiunea filosofului ține de un alt plan decât cel politic?

Pe cele două poziții contrare (de pornire) ale dezbaterii au fost Gheorghe Ștefanov (Universitatea din București) și Iovan Drehe (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord Baia Mare). A moderat Cătălin Cioabă. După cum veți vedea însă în înregistrare, dezbaterea s-a transformat într-o pasionantă discuție, în care s-au adus în discuție numeroase (și suprinzătoare) puncte de vedere, multe la care nu ne-am așteptat atunci când ne-am imaginat scenariul. Mulțumim tuturor participanților pentru implicare și entuziasm (precum și pentru mesajele pe care ni le-au trimis după terminarea discuției).

Socratici?

Iovan Drehe

„E mai bine să fii o ființă umană nesatisfăcută decât un porc satisfăcut; e mai bine să fii un Socrate nesatisfăcut decât un nebun satisfăcut. Iar dacă nebunul sau porcul sunt de altă părere, aceasta se datorează faptului că ei cunosc numai o latură a problemei. Ceilalți sunt conștienți de ambele laturi.”

(J. S. Mill, Utilitarismul, traducere de Valentin Mureșan, Editura Alternative, 1994, pp. 22-23)

1659482830_42231fb724_b

Jucându-ne cu sensurile acestui deziderat, am putea să ne gândim că am avea în vedere să fim mai degrabă nesatisfăcuți intelectual decât satisfăcuți trupește. Dar cum să privim referința la Socrate? Pe cât putem să-l cunoaștem din cele scrise de alții precum Platon, Xenofon sau Aristotel despre el? Posibil că pentru el mult mai rău ar fi să fim satisfăcuți din punct de vedere intelectual și, prin urmare moral? Am fi tentați să ne închipuim că, odată ce ne-am interioriza această potențială stare, nu am ajunge cu nimic mai departe de Socrate și de ceea ce ar fi crezut că îl satisface.

               Continue reading Socratici?

Cafeneaua filosofică despre epicureanism și modernitate

greenblattCafeneaua filosofică din 9 noiembrie a propus o dezbatere pe marginea „tezei Greenblatt” (Stephen Greenblatt, Clinamen. Cum a început Renașterea). Ne-am întrebat: a fost epicureanismul ingredientul lipsă din amestecul de substanțe explozive din care s-a născut modernitatea?

Pentru a înțelege mai bine despre ce vorbim, am început cu o discuție despre școala epicureică. Ce înseamnă, de fapt, să fii epicurean? E ușor? E greu? Ne mai putem imagina cum ar fi? Este epicureanismul relevant azi? Ne-ar ajuta etica epicureică? Ce relație există între etica și fizica epicureicilor – pentru Epicur și Lucrețiu? Pentru a răspunde am folosit frumoasa ediție a scrierilor epicureice realizată de Andrei Cornea (Epicur și epicureismul antic, traducere de Andrei Cornea, București 2016).cornea

Au fost multe întrebări pentru o singură seară și, așa cum veți vedea aici, s-au stârnit dezbateri furtunoase.

Cafeneaua filosofică de vineri seara

sufrageria culturala

Cafeneaua filosofică de vineri este locul în care ne vedem să vorbim despre cărți, sau să dezbatem ce a mai apărut pe blog. Destins, cu textul în față, în format de „debate” sau de discuție liberă, la o cafea și o prăjitură, în sufrageria culturală a La petite bouffe, cafeneaua Humanitas din Cotroceni (vezi aici). În fiecare a doua vineri din lună, de la ora 18 (noi vom fi acolo de la 17.30, vom asculta muzică, vom răsfoi cărți și vom pregăti discuția. La ora 18 începem efectiv, deci vă rugăm să nu întârziați).  Continue reading Cafeneaua filosofică de vineri seara