Rețeta păstrării optimismului într-o lume aparent nebună

iȘAL

(Hans Rosling, Factfulness: Ten Reasons We’re Wrong about the World – And Why Things are Better than You Think, 2018)

34890015

Pentru a începe seria de recenzii m-am hotărât  sa vorbesc despre cartea lui Hans Rosling. M-ar mira să nu fi auzit până acum de Hans Rosling, deoarece prezentările lui din cadrul conferințelor TED au fost foarte vizionate iar vocea sa, și intensitatea prezentărilor, rămân adanc înfipte în mintea ascultătorului. În 2017, în urma unui cancer, Hans Rosling, profesor de sanatate internațională al Karonlinska Institute a părăsit scena; însă nu înainte de a termina acest volum-testament. Dupa cum el însuși mărturisește în carte, în momentul în care a primit diagnosticul  și-a re-așezat toate prioritățile și toata energia a pus-o in terminarea acestei cărți, carte publicată in aprilie 2018. Pentru cei care l-au ascultat, s-ar putea să le fie imposibil să citească această carte fara ca in mintea lor sa rasune vocea autorului ei.

Volumul este construit sub forma a zece capitole, fiecare capitol având scopul de a-i oferi cititorului un instrument pentru a înțelege lumea din jurul nostru așa cum e ea, și nu cum o percepem sub distorsionările diverselor media, sau în lumina propiilor noastre distorsionări.

Scopul cărții este să-l învețe pe cititor cum să descopere poveștile generatoare de emoție, și să-i pună la dispoziție reguli pentru a-și stapâni impulsurile emoționale.  Învățând aceste reguli, cititorul va fi in stare sa își schimbe concepțiile greșite despre lume, construindu-și o imagine corectă, bazată pe fapte și date reale.

Dupa  Rosling, “factfulness” – cuvant caruia nu-i gasesc un corespondent direct in limba romana – dar căruia i-am putea spune “conștientizarea faptelor” – este comparabil cu o dietă sanatoasă sau cu exercițiul fizic, în sensul că ar trebui sa faca parte din viata tuturor și ar trebui practicat in fiecare zi. Rosling ne spune că dacă păstrăm mereu în minte faptul că scopul nostru este conștientizarea faptelor, vom cunoaște lumea mai bine, și vom lua decizii mai corecte.

Pentru a vă deschide apetitul pentru lectură, o să vă spun ca primul capitol este dedicat identificării breșelor. Autorul descrie foarte multe situații in care suntem tentați să judecăm în alb și negru. Fie că vorbim despre venituri, fie despre opțiuni politice, acest bias cognitiv este cel care stă la radacina împarțirii în „noi” și „ei”.  Această breșă este prezentă mai peste tot și are foarte multe aspecte. Astfel, autorul ne vorbește despre modul în care rezultatele testelor standardizate de matematică  sunt cateodată prezentate în mod distorsionat, marcând diferența dintre mediile fetelor și mediile băieților pentru a trage concluzia că băieții sunt mai buni la matematică decat fetele. Această concluzie este însă obținută strict pe baza mediei intre cele doua grupuri, fără însă a discuta in detaliu faptul că marea majoritate a elevilor se situeaza în același interval de rezultate, astfel încât fetele și băieții sunt, de fapt, mult mai apropiați ca aptitudini decât ar lăsa să se înțeleagă rezultatele stricte ale mediilor. Rosling spune, atunci când ți se dau două numere trebuie să înțelegi că, de obicei, majoritatea grupului se situează între cele două numere prezentate. Ceea ce e, uneori, înfățișat ca un gol e de cele mai multe ori un univers de nunanțe de gri, în care se situează majoritatea. In plus, pentru ca am pomenit mai sus de “media”, accentul în știri cade pe extreme. Cea mai mare expunere o avem la poveștile care tratează cazuri extreme. Dacă vorbim de bani, vom auzi foarte multe povești despre cei foarte săraci sau despre cei foarte bogați, și mult mai puțin povești despre cei din clasa medie, care formează, de fapt, majoritatea.

În al doilea capitol, Rosling discută înclinația noastră de a observa mai degrabă răul decât binele, înclinația noastră spre negativ. Ea ne face să trăim cu impresia că suntem într-o lume care se degradează continuu. Atunci cand nu conștientizăm istoria evenimentelor s-ar putea să ne gandim că trăim într-o lume extrem de sumbră, iar Rosling prezintă în acest capitol 16 lucruri “teribile” care sunt in scădere (sau au disparut) si 16 lucruri s-au imbunătățit în timp.  O să vă las plăcerea sa le descoperiți pe toate in carte și voi enumera doar câte unul din fiecare. Procentul copiilor care mor înainte de varsta de 5 ani a ajuns la 4%  în 2016 la nivel mondial, a fi comparat cu  44% în 1800, procent rămas constant cam până la 1900.  Dintre lucrurile bune aleg faptul ca suprafata Terrei clasificata drept arie protejată ( parcuri nationale si rezervații) ajunsese la 14.7% în 2016, cu o explozie dupa 1950 cand era pe la 1%. Da, este adevarat ca impactul uman asupra naturii este din ce in ce mai mare și că în multe lucruri nu protejam natura asa cum ar trebui, însă avansul făcut in ultimii 70 de ani nu poate fi ignorat.  Mai aflam ca o imbunătățire graduală a unor factori nu va ajunge niciodata în știri și că la nivel personal trebuie sa diferențiem între nivelul la care se situeaza un anumit aspect (care poate fi rău/deficitar) dar să înțelegem si direcția în care acesta se mișca (ideal spre bine).  Restul regulilor vă las sa le descoperiți in detaliu prin lectură sau să vă uitați rapid peste ele la https://www.gapminder.org/factfulness/.

În încheiere, vă recomand călduros cartea lui Rosling, poate mai necesară astăzi decât oricând. Ultima frază din carte ne spune astfel :

Când avem o înțelegere a lumii bazată pe fapte, putem vedea ca lumea nu este așa de urâtă pe cat pare și putem vedea și ce anume trebuie sa facem, pentru a o face mai bună.

 

Published by

iȘAL

Fizician prin formare, iȘAL lucrează în domeniul finanțelor ziua, iar seară este un cititor avid.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s