Fascinația biografiei și capcanele imaginației

Dana Jalobeanu

James S. Shapiro, Contsted Will. Who wrote Shakespeare? Simon & Shuster, 2011

Superstiție, idolatrie, teorii ale conspirației magistral ilustrate în cartea unui expert în Shakespeare care și-a propus să treacă în revistă, cu atenție, mecanismele psihologice la lucru în teoriile negaționiste. Delia Bacon, Mark Twain, Henry James, Sigmund Freud… sunt doar câteva dintre personajele cele mai cunoscute care-și fac apariția în paginile acestei cărți fascinante. Ce au ei în comun? Faptul că au crezut, cu tărie, că actorul William Shakespeare, din Stratford upon Avon, n-ar fi putut scrie niciodată piesele pe care posteritatea le-a cunoscut și le-ai iubit sub numele său. Cartea lui James Shapiro conține o bogată galerie de astfel de personaje – cititorului îi vine să spună, nepoliticos, o „menajerie” de personaje, unul mai pitoresc decât altul, însă merită remarcat, așa cum au și făcut-o unii dintre cititorii cărții, că unul dintre meritele ei este chiar politețea și atenția cu care examinează argumentele adversarilor, oricât de fanteziste și de amuzante ar fi ele.

Povestea este una dintre cele mai vechi și mai bine cunoscute: sub o falsă identitate, piesele atribuite lui Shakespeare au fost scrise, de fapt de…. și aici urmează o listă care conține multe nume, în general luate dintr-un „who’s who” al vremii. Francis Bacon, Christopher Marlowe, Edvard de Vere, earl of Oxford, the earl of Rutland, Edmund Spenser, Walter Ralegh… sau o combinație a celor de mai sus, o cabală de autori reuniți în cea mai mare, mai bine ascunsă și mai de succes conspirație al cărei secret istoria a reușit să-l păstreze. Însă nu pentru totdeauna ci doar până când un autor – sau o autoare – cu fler, abilitate și suficientă ambiție, a găsit calea de a descifra lucrurile, aducând în atenția lumii moderne pe „adevăratul William Shakespeare”. S-ar putea încadra la categoria: cea mai veche și mai imposibil de ucis teorie a conspirației. Dar cum s-a născut ea?

Contested Will ne oferă un posibil răspuns. Teoria conspirației se naște din nevoia secolului XIX de a idolatriza autorul și din convingerea modernilor că literatura este fundamentată în mod esențial în biografie. Shapiro reconstruiește magistral un context în care dorința de a ști mai mult despre mintea care l-a dat lumii pe Hamlet se transformă mai întâi într-o vânătoare de relicve – manuscrise, costume, cărți, semnături – iar mai apoi într-o obsesivă căutare a indiciilor biografice în piesele însele. Sau în Sonete – căci sonetele shakespeariene au fost mereu locul privilegiat al celor în căutare de povești senzaționale despre viața autorului. Vedem la lucru două tendințe familiare ale minții umane: mai întâi, nevoia de a găsi neapărat dovezi și explicații, chiar și acolo unde istoria este mai tăcută. Apoi, dorința de a pune mâna pe obiectul admirației sau idolatriei: Shakespeare a avut destinul starurilor din toate timpurile, a fost mereu urmărit (post-mortem) de fani care voiau să ia în stăpânire măcar o părticică din ceea ce-și imaginau că e idolul lor.

În sfârșit, Shapiro ne arată magistral cum conspiraționiștii au fost mereu autori incapabili să facă distincția dintre literatură și autobiografie. Ca Mark Twain, cel care scria mereu despre sine – și nu-și putea imagina un confrate ale cărui povești puteau porni din altă parte decât din admirația pentru propria persoană. Sau ca Freud, mereu dispus să descifreze complexele personalității și să vadă în literatură o prelungire a acelorași.

Din această combinație de factori s-au născut poveștile despre „adevăratul Shakespeare” și contestarea identității lui Will. De la, poate, cea mai interesantă dintre ele, istoria imaginară a complotului politic anti-sistem imaginat de Delia Bacon, la mijlocul secolului al XIX-lea. Și până la cele încă la modă astăzi, însă, cumva, mult mai puțin convingătoare sau, cel puțin, mult mai dispuse să fie selective cu dovezile. Din nou, ce e interesant în cartea lui Shapiro este încercarea de a ilumina mecanismele din spatele acestor teorii – mai toate obsesiv-conspirativiste – și de a le pune cumva în paralel cu ceea ce știm, sau am putea ști despre Shakespeare și piesele lui, dacă ne-am bate capul să aflăm.

Un mare merit al cărții este că trece în revistă datele și dovezile și le pune pe masă într-un mod fascinant și convingător, trasând, în același timp, și istoria felului în care au evoluat studiile shakesperiene în permanentă confruntare cu teoriile conspirației. Dintre lucrurile care mi-au plăcut cel mai mult în această carte au fost detaliile legate de modul în care sunt scrise piesele lui Shakespeare de cineva care le vedea deja pe scenă – imaginând personaje (și) în funcție de actorii pe care-i avea la îndemână, cu un ochi la spațiul în care aveau să fie jucate, sau le cerințele de regie, costume, muzică, sau chiar modă (literară sau teatrală). În această lume a teatrului se nasc personajele, povestea și structura pieselor; și tot aici este construită — uneori în colaborare cu alți autori de teatru — poezia versurilor lor.

Foarte interesante sunt și capitolele finale în care Shapiro ne atrage atenția asupra diferenței dintre sensibilitatea modernilor și cea a modernității timpurii, mult mai puțin obsedată de autobiografic, mult mai dispusă să-și asume măști și persona dintre cele mai diferite, în funcție de situații și contexte.

Contested Will nu e o carte nouă, însă eu acum am descoperit-o, și am citit-o cu încântare și pasiune. Desigur, ea nu răspunde tuturor întrebărilor. La capătul cărții rămâi cu multe întrebări, poate chiar mai multe decât cele cu care pornești la drum. Însă ele nu mai sunt doar întrebări despre Will și personajele lui ci, în mult mai mare măsură, întrebări despre tine. Și, desigur, despre lumea în care trăim, tributară cum este ea fascinației biografiei și prea adesea câzând în capcanele imaginației.

One thought on “Fascinația biografiei și capcanele imaginației

  1. Excellent! Thanks again!!

    M.G.

    On Sun, Feb 20, 2022 at 9:05 PM Let’s talk about books wrote:

    > danajalobeanu posted: ” James S. Shapiro, Contsted Will. Who wrote > Shakespeare? Simon & Shuster, 2011 Superstiție, idolatrie, teorii ale > conspirației magistral ilustrate în cartea unui expert în Shakespeare care > și-a propus să treacă în revistă, cu atenție, mecanismele p” >

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s