Descartes nu a spus…

Denis Kambouchner, Descartes nu a spus… un inventar al ideilor false despre autorul cărții Discurs asupra metodei, cu detaliile necesare și cu o încercare de apologie, traducere de Cristina Săvoi, Editura Tracus Arte, București, 2016

Există prejudecata că despre moderni nu se prea mai poate spune mare lucru. Ce se mai poate spune nou despre Descartes? Studiile carteziene se adună mormane, cărțile de popularizare s-au scris, există chiar câteva cărți „de aventuri” având în prim plan formarea tânărului Descartes sau prematura și oarecum suspecta lui dispariție, la doar 50 de ani, după o călătorie în îndepărtata Lapoine. Dar între biografia de tinerețe, învăluită în mister și aventura de maturitate, când pleacă în Suedia să o învețe filosofie pe regina Cristina, găsim, până la urmă, autorul de manual, filosoful care a întemeiat modernitatea, primul și cel mai sistematic dintre moderni. Despre acest Descartes nu se prea mai poate spune mare lucru. Nu?

Nimic mai fals, ne demonstrează cartea lui Denis Kambouchner, o imaginativă, provocatoare și extrem de convingătoare încercare de a ne demola, cu grație, toate prejudecățile. E o carte pe care am descoperit-o cu mare încântare și pe care am citit-o cu entuziasm. O carte care se adresează studenților (de fapt elevilor care, în Franța, se pregătesc pentru bacalaureat) dar care îi va încânta și pe cei care nu mai sunt demult studenți (decât cu sufletul).

În fiecare dintre capitolele acestei cărți, Denis Kambouchner ia câte una din aserțiunile „de manual” despre Descartes, câte unul dintre poncifele care i-au fost atribuite lui Descartes și demonstrează…. că nu este adevărat.

Descartes n-a spus, prin urmare că…

… în școli nu se învață nimic folositor

… că simțurile ne amăgesc

…că numai ceea ce este clar și distinct este adevărat

… că metoda constă doar în câteva reguli

Și nici multe din alte lucruri pe care credeați că le știți despre acest autor. Luați-vă o după-amiază să treceți prin acest mic volum de filosofie de foarte bună calitate. Nu veți regreta. Veți citi zâmbind și amuzându-vă, dar veți descoperi, la capătul lecturii, că ați făcut un exercițiu extrem de util. Căci Descartes a spus, nu-i așa, că fiecare dintre noi trebuie să încercăm, măcar o dată, să ne eliberăm măcar de unele dintre prejudecățile dobândite de-a lungul vieții.

O notă bună și pentru traducere, care curge frumos și facilitează lectura. N-am verificat pasajele carteziene și nici n-am citit cu creionul în mână. Ceea ce nu înseamnă că nu e o carte pe care să o citiți (și) cu creionul în mână. Mergând la sursă pentru a verifica cu ochii voștri că, într-adevăr, „Descartes n-a spus că…”.