Evoluția numerelor: note de lectură la o carte de Paolo Zellini

Lucrarea Matematica zeilor și algoritmii oamenilor de Paolo Zellini [1] permite mai multe niveluri de lectură: istorică, de interpretare culturală și filosofică a matematicii, precum și unul prin reconstrucția unei posibile teorii implicite cu privire la evoluția numerelor. În acest text schițez o teorie a evoluției numerelor prin procese de selecție. O astfel de interpretare este o variantă a abordării constructiviste în matematică, prin care se atribuie „preeminență tocmai procesului [de calcul] care părea exterior vocației abstracte a matematicii” (p. 9).

Cafeneaua filozofică din 28 februarie

Ne suntem unul altuia un teatru…: Seneca, Scrisori către Lucilius Vorbitori: Ioana Costa și Dana Jalobeanu; moderator: Grigore Vida Bibliografie: Seneca, Epistole către Lucilius, Polirom, Iași, 2007, vol. I (studiu introductiv: „Epistolografia antică”), vol. II, 2008 (studiu introductiv: „Epistolarul senecan”); Scrisori către Lucilius, Editura Seneca, București, 2013 Seneca, Rămâi cu bine. Scrisori către Lucilius [selecţiuni], … Continue reading Cafeneaua filozofică din 28 februarie

Mendacium, imperator mundi

Dacă am încerca să definim, mai în glumă, omul drept animal mincinos, am fi nedrepți. Nu de alta, dar știm că astăzi există și alte specii de animale care se descurcă în această privință. Omul este însă special în privința dezvoltării și rafinării acestei activități mai mult sau mai puțin naturale: mint bărbații, mint femeile, mint copiii, mint adulții, mint bătrânii. Uneori mai mint și morții. Se minte pentru supraviețuire, pentru lux, pentru sărăcire, pentru înavuțire, pentru liniște, pentru zgomot, pentru uitare, pentru aducere aminte, pentru nedreptate, pentru dreptate, pentru lucruri mari, pentru lucruri mărunte, pentru lucruri materiale, pentru lucruri spirituale și câte și mai câte, dar să nu uităm că și din plăcere pur și simplu. Se minte dimineața, la prânz și seara. Se minte în viața privată și în viața publică, în economie și în politică, la școală și la locul de muncă, până și în viața lăuntrică. Se minte prin sofisme sau neadevăruri, se minte chiar și prin argumente valide sau falsuri. Dar nu toată lumea minte, pentru orice, oricând, în orice context și prin orice mijloace. Fiindcă atunci, care dintre noi ar mai apuca să se creadă mai onest decât alții?

Despre bonobo, cimpanzei și moralitate în lumea animală

Deși o carte de popularizare a etologiei, Bonobo și ateul. În căutarea umanismului printre primate a lui Frans de Waal este, fără îndoială, interesantă mai curând pentru filosofi. Este interesantă pentru filosofi deoarece provoacă unele dintre intuițiile noastre legate de moralitate, și anume tendința noastră de a considera moralitatea caceva specific uman și care își are originea în seturi abstracte de reguli sau legi cărora trebuie să ne subordonăm instinctele, imorale prin natura lor.