Despre o istoriografie filosofică a îmblânzirii exaltărilor filosofului interior

Iovan Drehe Istoricul filosofiei fie că vrea, fie că nu vrea, este de la început influențat în mare măsură de tribul filosofic în care l-au așezat propriile lecturi formative sau deformative. Și în funcție de această așezare el poate cădea pradă unei game destul de largi de greșeli, de la superficialitate la anacronism, de la … Continue reading Despre o istoriografie filosofică a îmblânzirii exaltărilor filosofului interior

Mathematica perennis și structurile algoritmice ale realității

Dana Jalobeanu (Paolo Zellini, Matematica zeilor și algoritmii oamenilor, traducere de Liviu Ornea, Humanitas 2018) Rareori dai peste o carte care să te provoace cu atâtea afirmații tari. Matematica nu inventează, ci descoperă structuri fundamentale ale realității. Și nu de azi de ieri, ci dintotdeauna. Căci matematica, chiar mai mult decât filosofia (căreia-i slujește drept … Continue reading Mathematica perennis și structurile algoritmice ale realității

Matematica: creație sau descoperire?

Liviu Ornea În recenta sa conferință de la Ateneu, Jim Baggott, fizician de formație, după ce și-a prezentat cartea Origini (Humanitas, 2018), a spus, răspunzînd unei întrebări a lui Vlad Zografi, că matematica nu e altceva decît o creație a minții umane, un instrument cu care operează știința. E o afirmație tare, cu care sînt … Continue reading Matematica: creație sau descoperire?

Cafeneaua filozofică de vineri seara. La ce e bună istoria filozofiei?

O dezbatere între Nora Grigore, Răzvan Ioan, Iovan Drehe și Grigore Vida, moderată de Dana Jalobeanu. Pornind de la provocarea unor filozofi analitici (Just say 'No' to the history of philosophy!) a fost discutată relevanța istoriei filozofiei pentru filozofie și diferitele moduri în care ne putem raporta la filozofii din trecut. A rezultat una dintre … Continue reading Cafeneaua filozofică de vineri seara. La ce e bună istoria filozofiei?

Kant și etica kantiană

Răzvan Ioan (Allen Wood, Kantian Ethics, New York: Cambridge University Press, 2007) Oare câți cititori ai lui Kant n-au fost descurajați de aparenta rigiditate moralistă a scrierilor sale? De prezentarea gândirii filosofului prusac ca fiind dominată de o moralitate austeră, ascetică, în care o acțiune este valoroasă din punct de vedere etic doar dacă se … Continue reading Kant și etica kantiană

Marsilio Ficino’s vision of renovatio between politics and theology

Dana Jalobeanu (Sophia Howlett, Marsilio Ficino and his world, Palgrave Macmillan, 2016) If you are new in the field, or simply not up to date with the new trends in Ficinian studies, this is the place to begin. Sophia Howlett offers a clearly written and daring revisionist story of Renaissance; one set to deconstruct most … Continue reading Marsilio Ficino’s vision of renovatio between politics and theology

Străinii din Callipolis (7): Râs şi batjocură în ambianţă politică

Iovan Drehe Democrit, filosof din Abdera Traciei, discipol al cvasi-uitatului Leucip, pare să fi avut o viaţă mai aventuroasă decât ceilalţi (filosofi) greci, chiar şi după standardele biografice fictive specifice textelor din vechime. În timp ce relativ puţine lucruri pot fi considerate certe, putem afla că, pe lângă multele sale călătorii, ar fi guvernat în … Continue reading Străinii din Callipolis (7): Râs şi batjocură în ambianţă politică

Istoria filosofiei ca opțiune filosofică

Grigore Vida Studiul istoriei filosofiei e privit uneori ca întreprindere de anticar, o incursiune într-un muzeu de antichități – venerabile, fără îndoială, dar puțin relevante pentru ziua de azi; iar uneori nu li se atribuie decât statutul de curiozități, apte doar de a ne stârni uimirea prin stranietatea lor. Astfel încât istoricul filosofiei e pus … Continue reading Istoria filosofiei ca opțiune filosofică